ZIUA ÎN CARE VIN PEŞTII Proteste la Frankfurt, tensiune mondială

Actualizare 16:28 Majoritatea tinerilor care au protestat aseară nu doreau violenţă

"Am stat de vorbă cu cei tineri şi pot spune că în proporţie de 95% au venit fără niciun gând de violenţă", ne transmite Virgil Bestea, prin corespondenţă din Frankfurt.

"Aseară, în oraş atmosfera era tensionată iar organizatorul demonstraţiei era uimit de violenţă", ne-a transmis domnul Bestea.

(Alexandru Costea)

--------

Liniştea şi ordinea nu au fost respectate deloc, ieri, la Frankfurt, unde mii de oameni au susţinut un protest anti-austeritate, organizat de Alianţa Blockupy, ca reacţie la indecenţa sumei de 1,3 miliarde de euro cheltuite pentru ridicarea noului sediu al Băncii Centrale Europene (BCE), într-o clădire inaugurată cu ipocrizie de către oficialii Băncii, care au declarat că ţin ceremonia într-o atmosferă sobră, din cauza crizei economice europene. Iniţial, investiţia fusese estimată la 800 de milioane de euro, dar criza nu i-a împiedicat pe oficialii BCE să o suplimenteze cu încă 500 de milioane, astfel că "sobrietatea" ceremoniei de ieri a fost sfâşiată ide activiştii anti-austeritate, veniţi din toate colţurile Europei, care au incendiat maşini ale poliţiei şi au aruncat cu pietre în forţele de ordine.

Organizatorii protestului au acuzat poliţiştii că au incitat la violenţă, provocându-i pe demonstranţi.

Poliţia a recurs la tunuri cu apă şi a împrejmuit BCE cu baricade.

"Protestul nostru este împotriva BCE, ca membră a Troicii, care, în pofida faptului că nu este aleasă în mod democratic, împiedică activitatea guvernului grec. Ne dorim ca politica austeritaţii să se încheie", a declarat Ulrich Wilken, unul dintre organizatori.

Acţiunile de ieri din inima Uniunii Europene arată nemulţumirea concetăţenilor noştri europeni faţă de măsurile autorităţilor pentru contracararea efectelor crizei economice.

Anunţatul program de achiziţii de obligaţiuni al BCE a fost, potrivit analiştilor, una din cauzele pentru care Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a anunţat în ianuarie că renunţă la pragul euro/franc.

Dacă nu ar fi acţionat aşa, spun ei, atunci Banca Elveţiei ar fi trebuit să cumpere agresiv euro ca să menţină minimul cursului de schimb EUR/CHF de 1,20, cumpărări care ar fi produs pierderi instituţiei.

Mario Draghi, preşedintele BCE, consideră că programul de achiziţii de obligaţiuni va duce la devalorizarea euro şi stimularea exporturilor.

Este de la sine înţeles că măsura nu este pe placul SUA - partenerul comercial principal al UE -, aşezând premisele unui război valutar între "Bătrânul continent" şi "Lumea nouă".

Euro a pierdut aproape 12% faţă de moneda SUA de la începutul anului curent, ceea ce, în opinia specialiştilor "Bank of America Merrill Lynch", pare că va pune mai multă presiune pe China să-şi devalorizeze yuanul, astfel că "şi China se va alătura războiului valutar".

Analiştii avertizează că este plauzibil ca statul chinez să fie antrenat în "războiul valutar", în condiţiile în care monedele a doi parteneri comerciali majori ai săi - zona euro şi Japonia - sunt mult mai slabe.

Recent, Franţa, Germania şi Italia au decis să urmeze exemplul Marii Britanii şi să se alăture băncii de dezvoltare înfiinţate de China - Asian Infrastructure Investment Bank - , dând astfel o nouă lovitură eforturilor autorităţilor americane care încearcă să convingă statele occidentale să evite susţinerea noii instituţii.

Dotată cu un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari, AIIB este văzută ca un rival pentru Banca Mondială şi Asian Development Bank, instituţii financiare dominate de statele occidentale.

Washingtonul susţine că viitoarea bancă de dezvoltare va contribui la creşterea influenţei Chinei în regiune, în dauna SUA.

Peste toate aceste acţiuni economice, se suprapun, însă, conflictul politic şi armat ruso-ucrainean, relaţiile strategice dintre Rusia si Uniunea Europeană (ai cărei membri, deşi, in corpore, anunţă sancţiuni economice, totuşi, negociază individual cu regimul de la Kremlin, iritând Casa Albă) şi presiunea Washingtonului asupra Moscovei.

Am ales să organizăm colajul de articole din paginile 4-5 sub titulatura "Ziua în care vin peştii" - preluarea titlului unui film de ficţiune faimos, din 1967. Pelicula înfăţişa prăbuşirea în Marea Egee a unui avion care transporta arme nucleare. Ulterior, serviciile secrete americane au trimis în zonă un detaşament de "turişti", care au recuperat două dintre periculoasele obiecte. Cel mai important dintre ele, un container radioactiv, a încăput pe mâna unei familii de păstori locali, care se străduia să îl deschidă, sperând să găsească averea visată.

Ziua în care vin peştii este ziua când peştii iradiaţi, cu burţile în sus, sunt aruncaţi pe maluri.

Filmul a fost turnat în Grecia şi interzis de guvern.

Suprafaţa manifestaţiilor de protest de ieri, de la Frankfurt, semnalează că în adâncurile lumii se găseşte un fel de "container financiar, economic şi politic" cu potenţial "radioactiv".

NOTA

Guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu şi viceguvernatorul Florin Georgescu au participat la evenimentele de ieri, de la Frankfurt, desfăşurate în spatele poliţiei germane, aşa cum se cuvine.