Muzeul Etnografic al Transilvaniei va prezenta astăzi vernisajul expoziţiei "Ţinută, culoare, stil - Cămaşa ţărănească de altădată din Colecţiile Cantacuzino şi Brătianu ale MET".
În anul 1934, doamnele Eliza Brătianu şi Sabina Cantacuzino - soţia şi, respectiv, sora marelui om de stat Ionel I. C. Brătianu - au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecţie de excepţie, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea -începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România.
Un comunicat al Muzeului Etnografic al Transilvaniei precizează: "În cadrul portului femeiesc tradiţional românesc, cămaşa a constituit întotdeauna piesa principală: a păstrat de-a lungul unei perioade lungi elemente arhaice (elemente de croi, tehnici de decorare, ornamentică); a marcat apartanenţa comunitară printr-o unitate structurală şi decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice; a evidenţiat în cel mai înalt grad (prin calitatea materialelor şi a execuţiei) statutul social-economic şi personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeşe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conştiinţa publică cu prima denominaţie, devenită generică".
Născută la iniţiativa comunităţii online "La Blouse Roumaine", Ziua Universală a Iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, a ajuns la cea de a treia ediţie şi mobilizează din ce în ce mai multe organizaţii şi comunităţi din întreaga lume.
Anul acesta, Muzeul Etnografic al Transilvaniei se alătură acestei iniţiative pentru a doua oară, fixând pe ziua de 24 iunie vernisarea unei expoziţii de amploare, care valorifică piesele din două colecţii încă neexplorate, de o remarcabilă valoare ştiinţifică şi culturală: colecţiile Sabina Cantacuzino şi Eliza Brătianu. Cele 191 de piese de port, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România, au fost donate Muzeului Etnografic al Ardealului în anul 1934. Preocuparea celor două doamne din familia Brătianu (prima fiind sora, a doua soţia prim-ministrului I. I. C. Brătianu) pentru portul ţărănesc se înscrie în tendinţa generală a înaltei societăţi central- şi est-europene, de a-şi manifesta ataşamentul, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, faţă de această clasă socială, considerată întruchiparea spiritului naţional. În România o asemenea iniţiativă a aparţinut, în mod semnificativ, reginelor Elisabeta şi Maria, care adesea au îmbrăcat portul ţărănesc, ba chiar l-au introdus şi în protocolul curţii regale.
Selecţia de piese, expuse în cadrul expoziţiei, oferă vizitatorilor o incursiune în timp şi spaţiu şi, în acelaşi timp, o experienţă estetică memorabilă.
Expoziţia este realizată în cadrul proiectului "Clujul omagiază Ziua Internaţională a Iei", realizat cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, sub egida şi pentru susţinerea candidaturii oraşului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.