ZIUA UNIVERSALĂ A IEI "Oriunde merg în ţară, primul lucru pe care îl întreb este dacă pot să achiziţionez o ie"

• (Interviu cu doamna Maria Grapini, europarlamentar)

Reporter: Ce înseamnă ia românească pentru dumneavoastră?

Maria Grapini: Simbolul principal, întrucât eu cred că toţi - de la copiii mici până la noi, generaţia mai de demult - ştim că ia simbolizează tradiţie, simbolizează, până la urmă, cultura regională, pentru că avem ii din toate zonele, cusute cu modele tradiţionale specifice. Eu, când îmbrac ia, simt că am energie, simt că am putere, parcă îmi dă o stare de bine ca atunci când e sărbătoare. Asta, poate pentru faptul că am crescut la ţară, iar când eram copil, la noi acasă încă se păstrau tradiţiile. Acum asistăm la o revenire a acestora, după ce o perioadă au fost şterse, şi e bine că se întâmplă aşa. Sincer, oridunde mă duc, în orice zonă, primul lucru pe care îl întreb este dacă pot să achiziţionez o ie sau un costum.

Reporter: Aveţi o poveste specială legată de ie, de portul popular?

Maria Grapini: Nu am o poveste specială, dar îmi amintesc că atunci când eram copil preşcolar, spuneam că mă fac artistă. Aşadar, recitam, cântam şi nu puteam să fac aceste lucruri decât dacă mă îmbrăcam în costum popular. Am reuşit, la acea vreme, să avem - eu şi sora mea - câte un cos­tum popular.

Reporter: Anul trecut aţi organizat un eveniment la Timişoara, dedicat Zilei Iei. Pentru anul acesta aţi programat ceva?

Maria Grapini: Sigur, duminică, de Ziua Iei, mă voi întoarce acasă, în Timişoara. Dacă anul trecut am sărbătorit Sânzienele, respectiv Ziua Iei printr-o defilare prin centrul Timişoarei, urmată de un moment deosebit în Parcul Rozelor, unde maestrul Ştefan Popa Popas a realizat portrete în ie pentru cei prezenţi - de la copii la pensionarii -, de data aceasta, împreună cu Asociaţia Femeilor de Afaceri, Asociaţia Seniorilor şi Organizaţia Umaniştilor, vom face un picnic într-un parc mai nou amenajat în Timişoara, pe malul Begăi. Noi, femeile, vom face prăjituri pe care le vom împărţi celor care vor veni în parc. Vom avea printre noi şi poeţi care vor recita, astfel că va fi un fel de "şezătoare picnic".

Reporter: În Parlamentul European aţi avut sau plănuiţi să organizaţi anul acesta vreo manifestare de promovare a tradiţiilor şi culturii României?

Maria Grapini: Anul acesta am avut mai multe evenimente în Parlamentul European, toate sub egida Centenarului. Voi organiza, în 10 iulie, o lansare foarte interesantă - o carte scrisă de o italiancă despre istoria României. Totodată, voi aduce în Parlamentul European o delegaţie a Asociaţiei Filantropia din România, care va vorbi despre rolul ortodoxiei în ţara noastră şi în Europa. În plus, eu şi alţi colegi vom organiza un eveniment în preajma zilei de 1 Decembrie, mai precis în 29 noiembrie, care va fi dedicat Zilei Naţionale a României.

Reporter: Aţi iniţiat Legea privind Ziua Naţională a Cos­tumului Tradiţional din Româ­nia. Consideraţi că ne promovăm suficient tradiţiile?

Maria Grapini: Nu cred că le promovăm suficient. Spre exemplu, Legea a apărut în 2015. Nu s-a ştiut public despre acest act normativ. Cine trebuia să informeze? Cred că autorităţile trebuiau să promoveze actul încă din primul an. Sufeream într-un fel, Lega e semnată de peste 30 de parlamentari români, iar când am văzut că nu se întâmplă nimic, am început să o mediatizez, să dau comunicate de presă, să transmit această informaţie prin reţeaua Coaliţiei Asociaţiilor Femeilor de Afaceri şi să facem concomitent acţiuni în judeţe, prin care să arătăm că există această lege şi că de fapt nu are impact asupra bugetului. Nu am vrut să afectăm bugetul prin legea în cauză, ci să aducem la suprafaţă, să mediatizăm existenţa cos­tumului tradiţional din Româ­nia. Spun în mod spe­cial costum tradiţional din Româ­nia pentru că avem mai multe zone, mai multe minorităţi, cred că fiecare trebuie să îşi păstreze tradiţia şi cultura. Ziua portului tradiţional din România este sărbătorită întotdeauna în a doua duminică din luna mai.

Reporter: Care este situaţia pe segmentul de afaceri din această zonă tradiţională?

Maria Grapini: Acum au început să se revigoreze afacerile din domeniu. Am pledat în Parlamentul European pentru ca lucrurile tradiţionale, artizanale, să fie protejate aşa cum sunt vinurile protejate pe zone (prin eticheta D.O.C. de pe sticlă - denumire de origine controlată). De exemplu ceramica de Horezu, ceramica neagră din judeţul Suceava, ia, alte produse trebuie protejate. Împreună cu Franţa şi Italia am făcut un raport pentru protejarea lor, să nu mai fie falsificate, să fie legate de regiunele din care provin. Nu este normal să nu apară cineva din India, din China sau altă ţară cu ceramică de Horezu, pentru că este specifică locului. Când am fost ministru, am iniţiat un proiect care priveşte subvenţionarea participării la târguri interne şi externe a meşteşugarilor, a artizanilor. Cred că aici am putea să facem mai mult, pentru că meşteşugarii nu au putere financiară să-şi susţină promovarea produselor. De asemenea, cred foarte tare că administraţiile locale pot face mai mult. Să realizeze cataloage de prezentare, să se ocupe de promovare. De pildă, am văzut în Graz (Austria) că primarul îşi pune în buget, la primărie, bani pentru promovarea meşteşugarilor, a micilor producători din zonă. Am cerut şi eu la Timişoara şi s-au uitat foarte miraţi la mine cei din administraţia locală. Primarul din Graz a explicat că dacă aceste produse se vând, dacă creşte cifra de afaceri a micilor întreprinzători, atunci va avea de câştigat şi bugetul local. E mult loc pentru promovare din partea administraţiilor centrale şi locale, şi a asociaţilor profesionale. Am pledat întotdeauna pentru ideea de asociere, pentru că, împreună, întreprinzătorii pot face economii şi la promovare, şi la cercetare de pia­ţă, şi la transport, respectiv distribuţie.

Reporter: Aveţi un mesaj special de Ziua Iei?

Maria Grapini: Îmi doresc ca femeile să nu îmbrace ia în mod formal, în această zi. Dacă îţi place ia, o porţi, dacă nu, nu. Nu poţi să le ceri tuturor să le placă să poarte ia.

În plus, mi-aş dori ca Ministerul Românilor de Pretutindeni să organizeze evenimente în comunităţile mari, cum sunt cele din Spania sau Italia, unde avem mulţi români. Şi mai cred că în şcoală ar trebui să se introducă încă de la clasele primare educaţia pro-cultură românească şi pro-tradiţie.

Reporter: Vă mulţumesc!