CONDUCEREA PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA, LA CUŢITE CU PROFESORII UNIVERSITARI  Mihai Aniţei, trimis în judecată de DNA pentru conflict de interese

Actualizare 13:43 DNA:"Aniţei este trimis în judecată"

Preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR), Mihai Aniţei, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese şi folosire de documente false în scopul obţinerii, pe nedrept, de fonduri europene. Aniţei ar fi încheiat, în numele CPR, contracte cu el însuşi şi cu soţia sa, prejudiciul creat fiind, potrivit procurorilor, de aproximativ 340.000 de lei, potrivit unui comunicat oficial.

DNA transmite: " În contextul derulării proiectului "SCOP - specializarea consilierilor de orientare profesională", finanţat din fonduri europene, implementat de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România, inculpatul Aniţei Mihai, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, şi-a atribuit şi a încheiat a două contracte cu el însuşi, iar un alt contract l-a atribuit şi l-a încheiat cu soţia sa.Decizia de atribuire şi încheiere a contractelor a fost luată de inculpat în exercitarea atribuţiilor de reprezentant al Colegiului Psihologilor din România - entitate juridică de interes public, atribuţii vizând activitatea psihologilor din domeniul privat sau public, stabilite prin Legea nr. 213/2004 şi care atrag calitatea de funcţionar public în accepţiunea art. 175 al. 2 Cod penal".

Astfel, două contracte de prestări de servicii au fost încheiate pe o durată de un an (1 noiembrie 2010 - 1 noiembrie 2011) de Mihai Aniţei în numele Colegiului Psihologilor din România cu psihologul Mihai Aniţei, având ca obiect prestarea unui număr de 1.596 ore, în funcţia de coordonator tehnic în cadrul proiectului, respectiv 1.008 ore ca expert elaborare ghid deontologic pentru formarea formatorilor.

Un alt contract de prestări servicii a fost încheiat de Mihai Aniţei, în numele Colegiului Psihologilor din România, cu soţia sa, psiholog, având ca obiect prestarea activităţii de supervizare a consilierilor de orientare profesională, pentru o durată de 672 ore.

"Inculpatul Aniţei Mihai a obţinut un folos pentru sine şi pentru soţia sa de 336.147 lei (din care 307.475 lei - sumă aferentă contractelor încheiate cu propria persoană şi 28.672 lei - sumă aferentă contractului încheiat cu soţia sa)", mai arată procurorii.

Ei precizează că, pentru a justifica sumele primite, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2012, Mihai Aniţei a prezentat la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă 28 de rapoarte care conţineau date inexacte, nereale, cu privire la orele prestate ca expert, în condiţiile în care aceste ore nu puteau efectiv, fizic, să fie prestate.

Procurorii afirmă: "Însumând orele declarate ca fiind lucrate în cadrul proiectului SCOP cu celelalte ore pentru care inculpatul Aniţei Mihai era salarizat sau le presta benevol în alte activităţi (profesor universitar titular sau asociat la mai multe facultăţi, angajat al unei firme, expert sau alte funcţii în alte cinci proiecte finanţate din fonduri europene, preşedinte al Colegiului Psihologilor, activităţi de coordonare editorială şi doctorate, participare la activităţi profesionale în ţară şi străinătate etc.), reieşea că acesta lucrase peste 20 de ore într-o zi (inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică), sau chiar un număr de ore de muncă ce depăşea durata unei zile. În plus, activităţile desfăşurate în cadrul proiectului nu erau datate şi nici însoţite de documente care să precizeze şi să justifice volumul orar zilnic sau săptămânal al muncii prestate şi pentru care se solicita plata".

Procurorii adaugă că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, partenerul principal în proiect, s-a constituit parte civilă.

DNA arată: "În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului Aniţei Mihai, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, a confiscării speciale şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, până la concurenţa sumei de 336.147 lei", arată DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

(A.C.)

------------

Votul democratic de la alegerile Colegiului Psihologilor din România (CPR) a fost înlocuit cu decizii ale Departamentului Juridic şi cu măsuri abuzive de represiune, susţine un grup de opt profesori universitari, reprezentanţi ai unui grup de iniţiativă de cel puţin 1000 de psihologi, ca replică la declaraţiile preşedintelui Colegiului Psihologilor din România (CPR), Mihai Aniţei, care susţine că unii dintre furnizorii de teste psihologice, cadre universitare, foşti preşedinţi ai filialelor teritoriale şi ofiţeri încearcă blocarea alegerilor forurilor de conducere la alegerile din aprilie.

Mihai Aniţei a precizat, recent, pentru News.ro, că procesul de alegeri a fost organizat democratic şi transparent, astfel încât să asigure accesul la forurile decizionale tuturor celor care practică legal profesia de psiholog. Preşedintele CPR acuză: "Speculând confuzia între imaginea academică şi statutul profesional, unele cadre universitare se autointitulează lideri ai profesiei. Din această poziţie, pe fondul neînţelegerii condiţiilor legale şi nepracticării profesiei, aceştia contestă şi încearcă să blocheze alegerile. În ultima perioadă acestora li s-au alăturat şi unii dintre foştii preşedinţi ai filialelor teritoriale, care nu mai au dreptul la un nou mandat, precum şi comercianţii testelor psihologice. Astfel, prin dezinformare şi ameninţări repetate, se încearcă amânarea unui proces democratic de schimbare a vechii conduceri şi de acces a psihologilor tineri la funcţiile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România".

În replică, cei opt profesori universitari susţin: "28 de filiale, reprezentând peste 90% din psihologii din România, au decis să suspende aceste alegeri, şi nu minoritatea ocultă invocată de domnul Aniţei. Comunitatea psihologilor, sătulă de abuzurile conducerii, este în proporţie covârşitoare doritoare de schimbare, iar peste 50% dintre membri deja refuză să plătească cotizaţia de membru. Pentru a nu pierde controlul CPR, actuala conducere fraudează alegerile, invalidând toate candidaturile opoziţiei".

Preşedintele CPR mai menţionează că procedura de alegeri a debutat în data de 18 ianuarie 2017, când a fost publicat în Monitorul Oficial calendarul de alegeri, procedura fiind aceeaşi ca la alegerile din anul 2013. Potrivit preşedintelui CPR, alegerile au debutat cu şedinţele pentru scrutin şi depunerea candidaturilor în filialele Colegiului Psihologilor din România. În a doua etapă, s-au organizat şedinţele de alegeri, procesul fiind finalizat în opt dintre filiale, inclusiv în Bucureşti, filiala care are 5.542 de membri, a mai spus Aniţei, adăugând: "În aproape 20 de filiale procesul este în desfăşurare, în unele dintre acestea fiind blocat în mod ilegal. Procesul de alegeri se va finaliza în data de 18 aprilie 2017, data Convenţiei Naţionale a Colegiului Psihologilor din România, când se vor alege forurile de conducere naţionale ale organizaţiei profesionale. În ceea ce priveşte candidaţii la forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, aceştia trebuie să îndeplinească o serie de criterii generale, dar şi unele specifice".

Cadrele universitare susţin: "La aceste alegeri, Mihai Aniţei nu mai poate candida pentru Preşedinţie (deoarece are două mandate consecutive), însă Iulian Laurenţiu Ştefan (director general, jurist în CPR din 2005) candidează la Preşedinţie, deşi nu are îndeplinite toate criteriile de eligibilitate (nu are treapta de «psiholog principal»). De asemenea, pe numele lui Ştefan există depusă la CNATDCU o solicitare de retragere a titlului de doctor pentru plagiat masiv, în condiţiile în care avansarea sa până la treapta de psiholog specialist se bazează pe acest titlu de doctor. (...) Prin Dispoziţia 5/2017, preşedintele Mihai Aniţei deleagă responsabilitatea validării candidaturilor către departamentul juridic, condus de Ştefan Iulian Laurenţiu. Prin candidatura sa pentru un mandat de preşedinte al CPR, domnul Ştefan este departe de a fi un spirit imparţial. S-a creat practic situaţia în care un candidat are mecanismele invalidării contra-candidaţilor săi, prin intermediul subordonaţilor săi. Au fost astfel invalidaţi toţi contracandidaţii săi şi sute de alţi psihologi «incomozi», în întreaga ţară.

S-a ajuns astfel la situaţia ca peste 75% dintre candidaţii pentru poziţii în Comitetul Director al CPR să fie invalidaţi, iar singurii candidaţi validaţi pentru poziţia de preşedinte sunt fie angajaţi ai CPR (directorul general - Iulian Laurenţiu Ştefan, directorul executiv - Daniela Hiera), fie afini ai acestora (Clara Constantin); toţi ceilalţi cinci competitori au fost invalidaţi.

Acest lucru a fost posibil în urma unor dispoziţii abuzive ale preşedintelui Aniţei, luate fără consultarea (obligatorie, prin lege) a Comitetului Director / Consiliului CPR. Recent, Conducerea CPR a emis dispoziţiile 6/1.03.2017 şi 7/2.03.2017, prin care a revocat mandatele unor preşedinţi de filiale care au suspendat procesul electoral, până la emiterea de buletine de vot conforme. Trebuie spus că revocarea preşedinţilor se poate face doar prin votul filialei în cauză, deoarece aceştia sunt aleşi de filială, nu numiţi de conducerea centrală. Revocarea mandatelor este aşadar ilegală".

Pe de altă parte, Mihai Aniţei, preşedintele CPR mai spune că unii dintre candidaţi insistă să obţină şi un al treilea mandat consecutiv, ceea ce contravine legii.

Universitarii susţin că nu sunt mai mult de 3 sau 4 oameni care şi-au depus candidatura pentru al treilea mandat: "Nu ştim de ce Mihai Aniţei este atât de îngrijorat de acest lucru, în condiţiile în care chiar el este acum la al treilea mandat".

Mihai Aniţei acuză: "Totodată, există un număr însemnat de candidaturi din mediul universitar, adesea confundând ocupaţia de cadru didactic cu profesia de psiholog. Există numeroşi candidaţi care insistă să obţină chiar şi un al treilea mandat, deşi legea prevede maxim două mandate consecutive în unul dintre forurile de conducere. Un procent însemnat de candidaturi este reprezentat de militari sau funcţionari aparţinând instituţiilor de forţă sau din administraţia publică, care uneori nu exercită profesia în mod legal, iar, uneori, îndeplinesc şi funcţii de conducere în unităţile angajatoare".

Universitarii afirmă: "La nici un moment, nici o lege sau regulament al CPR nu spune că psihologii care lucrează şi în armată sau care lucrează şi în universităţi au drepturi mai puţine. Dacă se spunea asta, aveau opţiunea de a nu se înscrie şi a nu cotiza. Timp de 12 ani banii lor au fost buni - acum însă se inventează o regulă «din mers» numai pentru a opri nişte candidaturi.

Preşedintele CPR afirmă că unul dintre criteriile generale de alegere, eliminatoriu, îl reprezintă practicarea profesiei de psiholog în mod legal, condiţie care nu a fost îndeplinită de către o parte dintre candidaţi. "Din păcate, pentru a crea aparenţa îndeplinirii condiţiilor, unii candidaţi s-au angajat în mod formal ca psihologi înaintea depunerii candidaturii, sau chiar după termenul legal de depunere. Alţi candidaţi deţin calitatea de autori/reprezentanţi/distribuitori de teste psihologice, având interese economice directe".

Raspunsul dat de opoziţie spune că "Regulamentul de alegeri e simplu: precizează că psihologul trebuie să fie angajat într-o formă legală de realizare a profesiei la data depunerii candidaturii. Deci toate candidaturile depuse în acest fel sunt legale.

Oricum, nu credem că există mai mult de 5 oameni în situaţia de mai sus.

Există apoi maxim 5 psihologi în întreaga ţară care sunt şi producători de teste şi poate 50 de psihologi dintre candidaţi care sunt psihologi şi în armată - asta ne duce undeva la 60 de psihologi, dar există cel puţin 500 de invalidări. Pe restul cum le explică domnul preşedinte?"

Preşedintele CPR consideră că mai mulţi candidaţi care nu îndeplinesc condiţiile legale sunt nemulţumiţi şi încearcă blocarea sau amânarea procesului electoral, fapt care ar încălca ordinea publică.

La rândul lor, cele opt cadre universitare declară că situaţia alegerilor CPR din aprilie reprezintă o consecinţă naturală a unui întreg istoric de abuzuri şi conflicte de interese: "Ştefan Iulian Laurenţiu, deşi este angajatul CPR, şi-a creat o organizaţie profesională, pe lângă CPR, Institutul de Psihologie Judiciară. Se spune că acesta obligă psihologii clinicieni să-i plătească aproximativ 2000 euro pe o formare profesională de doi ani, pentru a dobândi competenţa profesională de expertiză psihologică pentru instanţă.

Dar cei afectaţi nu sunt doar psihologii. Sistemul public de protecţie a copilului nu mai funcţionează, iar dosarele civile şi penale aflate pe rolul justiţiei române sunt blocate ca urmare a demersurilor făcute de CPR, prin care a fost interzisă furnizarea de servicii de evaluare şi de consiliere psihologică de către psihologii încadraţi la Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). Doar psihologii acreditaţi şi trecuţi nominal pe o lista trimisă instanţelor de Ştefan Iulian Laurenţiu mai pot furniza acum aceste servicii.

De asemenea, de la înfiinţarea CPR, conducerea executivă nu a făcut public niciun audit financiar, deşi este obligată prin hotărârea de guvern (HG 788/2005) şi prin regulamentul intern să contracteze astfel de servicii. În prezent, nimeni în afară de cei din conducerea executivă (Mihai Aniţei, Ştefan Iulian Laurenţiu, Daniela Hiera, Andreea Urluianu - director economic) nu ştie pe ce au fost cheltuiţi zeci de milioane de lei.

Conform datelor publice ale Ministerului Finanţelor, bugetul ultimilor ani administrat de actuala conducere a variat între 4.177.192 lei (în 2010) şi 7.254.693 (în 2014). În mod constant, excedentul anual raportat către Ministerul Finanţelor este între 100.000 şi 250.000 lei. Indiferent de buget, Conducerea CPR «reuşeşte» să cheltuie, fără explicaţii, toţi banii disponibili.

Mihai Aniţei este anchetat de către DNA pentru o daună realizată într-un proiect cu fonduri europene, proiect în cadrul căruia Colegiul Psihologilor din România a fost partener al beneficiarului Agenţia Naţională a Forţelor de Muncă, daună care se ridică la aproximativ 650.000 euro".

Cei opt semnatari (Prof.univ.dr. Eugen Avram, Universitatea din Bucureşti, Prof.univ.dr. Ticu Constantin, Universitatea A. I. Cuza din Iaşi, Prof.univ.dr. Ion Dafinoiu, Universitatea A. I. Cuza din Iaşi, Prof.univ.dr. Daniel David, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Prof.univ.dr. Dragoş Iliescu, Universitatea din Bucureşti, Prof.univ.dr. Mircea Miclea, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Prof.univ.dr. Cătălin Nedelcea, Universitatea din Bucureşti, Prof.univ.dr. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest din Timişoara) ai replicii către preşedintele CPR susţin: "În urma suspendării alegerilor, coroborat cu expirarea mandatelor actualilor membri ai Comitetului Director, începând cu data de 18 aprilie 2017 psihologii nu mai pot intra în profesie (nu vor mai putea fi primiţi în Colegiu, de vreme ce expiră mandatele celor care fac interviul de admitere în profesie), nu mai pot promova în profesie (nu mai pot fi făcute schimbări de treaptă), sistemul de credite pentru formare profesională (cursuri etc.) nu poate să mai funcţioneze, de vreme ce creditele sunt conferite de Comitetul Director, care nu mai are mandat".

În opinia celor opt cadre universitare, activitatea de psihologie ar putea să fie perturbată puternic, mai ales în cadrul acelor activităţi ce necesită timbre profesionale precum emitere de avize (de ex. pentru permise auto, angajare etc.), timbre dependente de o bună funcţionare a CPR.