Criza politică se transformă în haos politic

• PSD îl apară tacit pe Florin Cîţu; social-democraţii, acuzaţi de blat cu Iohannis şi de comandă dublă, după ce au părăsit şedinţa ce urma să decidă calendarul moţiunii • Liberalii încep să-şi atace preşedintele de partid şi să sune parlamentari AUR pentru a-i cumpăra cu sinecuri şi avantaje • USRPlus acuză tertipuri şi abuzuri pentru salvarea "premierului zombie" Florin Cîţu; premierul, convocat de Iohannis la Cotroceni

Criza politică se transformă, uşor-uşor, într-un veritabil haos politic. Ieri, singura posibilitate aparentă de salvare a premierului Florin Cîţu rămăsese alternativa unui guvern minoritar PNL-UDMR cu sprijin PSD, asemănător cu perioada de guvernare Tăriceanu din 2007-2008, guvern care a avut sprijinul efectiv a doar 18% din Parlament, la vremea respectivă.

Premierul Cîţu a fost convocat, ieri, de preşedintele Klaus Iohannis, la Cotroceni, pe fondul crizei, în timp ce parlamentarii PNL au lansat suspiciuni cu privire la semnăturile aferente moţiunii şi au depus formal o cerere eşuată de verificare a semnăturilor. Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a preluat acuzaţia semnăturilor presupus neconforme, părând că dă înapoi şi cimentând, totodată, acuzaţiile că există o înţelegere reciprocă cu preşedintele Iohannis şi că se va tergiversa în continuare calendarul moţiunii de cenzură.

Concluzia întâlnirii de ieri de la Cotroceni dintre premier şi preşedintele României, conform surselor Digi24, a fost că Florin Cîţu încă are susţinerea lui Klaus Iohannis. Totodată, în Parlament, ieri, în timpul întâlnirii dintre premier şi preşedinte, cererea PNL de verificare a semnăturilor a fost supusă la vot în birourile permanente ale Parlamentului, însă nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru ca această solicitare să fie validată, iar în lipsă de cvorum cererea PNL va fi revotată astăzi.

De notat că parlamentarii PSD membri ai birourilor permanente au lipsit de la votarea punctelor de pe ordinea de zi a şedinţei ce vizau moţiunea. Aceştia au fost prezenţi doar la debutul şedinţei, iar ulterior s-au retras după votarea unei comisii de anchetă pe majorarea preţurilor la energie. Cei care au lipsit sunt Gabriela Firea, Marius Budăi, Ştefan Radu Oprea, Vasile Dâncu, Sorin Grindeanu, Alexandru Rafila, Alfred Simonis şi Vasile Daniel Suciu.

Aceasta este a treia oară când, cu ajutorul PSD, se tergiversează stabilirea unui calendar clar al moţiunii de cenzură de către birourile permanente, iar strategia regândită a PSD pare a fi să nu mai depună o altă moţiune, ci să împingă căderea guvernului Cîţu printr-un vot ulterior după demisiile din guvern ale miniştrilor USRPlus.

Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, s-a abţinut ieri de la votul din birourile permanente (la fel au făcut şi minorităţile, UDMR a votat pentru tergiversare) şi a declarat că ce se încearcă reprezintă o cenzură a voinţei parlamentarilor.

"Nu voi participa la acest vot. Nu voi participa din mai multe motive: în primul rând, instituţia moţiunii de cenzură este o instituţie prevăzută în Constituţia României, o instituţie fundamentală prin care o majoritate parlamentară poate să demită un guvern (...); în al doilea rând, în Constituţia României sunt prevederi foarte clare cu privire la metoda de derulare (...) şi nu există prevederi cu privire la ce s-a întâmplat în momentul de faţă. (...) În mod clar semnătura pentru o moţiune de cenzură reprezintă un act de voinţă individuală a fiecărui parlamentar. Singura persoană care poate să conteste actul de voinţă şi semnătura depusă pentru o moţiune de cenzură este deputatul sau senatorul care a semnat moţiunea de cenzură. Până în momentul de faţă nu a existat nicio solicitare din partea niciunui parlamentar semnatar al moţiunii care să reclame că nu a semnat moţiunea sau care să spună că doreşte să îşi retragă semnătura. (...) Este o formă de cenzură", a spus ieri Orban, în şedinţa birourilor permanente.

Pe de altă parte, parlamentarii USRPlus luau ieri în calcul retragerea moţiunii şi redepunerea ei pentru a scurta timpul şi a elimina suspiciunile înaintate de PNL cu privire la semnături. Aceştia au reclamat un abuz fără precedent în Parlament, parlamentarilor fiindu-le refuzat dreptul la a depune o moţiune de cenzură.

• USRPlus acuză un abuz fără precedent din partea PNL

"Parlamentarilor li se refuză dreptul de a depune o moţiune a de cenzură. Este un abuz fără precedent. (...) Ce s-a întâmplat astăzi (ieri - n.r.) se înscrie în ce făcea Liviu Dragnea. (...) Vedem că de astăzi echipa câştigătoare are un nou membru, Marcel Ciolacu, care a fost recrutat de Florin Cîţu şi misiunea lui este protejarea premierului la Palatul Victoria", a spus, ieri, Ionuţ Moşteanu, purtătorul de cuvânt al USRPlus.

Mai precis, liberalii reclamă faptul că unele semnături nu sunt în original, altele ar fi cu ştersături, iar unii parlamentari semnatari ai moţiunii nu se aflau în ţară pentru a putea semna. USR PLUS şi AUR au respins acuzaţiile, spunând că semnăturile sunt corecte, şi acuză PNL că vrea să tragă de timp pentru a-l salva pe premierul Florin Cîţu până la congresul intern din 25 septembrie. Liberalii au cerut două săptămâni pentru verificarea validităţii semnăturilor, ceea ce duce votul final pe moţiune după congresul PNL. Parlamentarii USRPlus şi AUR s-au dus ieri, fizic, la biroul reunit al Parlamentului şi au depus o nouă listă de semnături în original.

Constituţia arată că în termen de cinci zile de la depunerea moţiunii de cenzură ea trebuie votată.

Tot ieri, Ionuţ Moşteanu, purtătorul de cuvânt al USRPlus, a mai declarat că "semnătura olografă e olografă, indiferent de suport". "E un abuz fără precedent ca o majoritate să refuze dreptul minorităţii de a depune o moţiune de cenzură. Deschideţi o cutie a Pandorei de care o să vă pară rău. Înmuiaţi democraţia", a spus Moşteanu.

Totodată, miniştrii USRPlus erau aşteptaţi să-şi dea demisia din Guvern, demisii care ar schimba culoarea politică a guvernului şi duce la obligaţia unui nou vot de încredere din partea plenului reunit al Parlamentului.

PSD transmisese încă de duminică faptul că este dispus să aştepte şi să amâne dezbaterea şi votul pe moţiune după câteva zile de bâlbăieli de poziţionare din partea "celui mai mare partid din opoziţie". Ciolacu a fost acuzat de USRPlus şi AUR că a făcut un blat cu preşedintele Klaus Iohannis şi că este pilotat de anumite cercuri din jurul Palatului Cotroceni.

Miza acestei cereri este eventuala amânare a dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, în condiţiile în care premierul Florin Cîţu, vizat de moţiune, este angrenat şi în lupta pentru şefia PNL, care se va tranşa pe 25 septembrie la congresul partidului. Timpul este practic esenţial pentru Florin Cîţu, care trebuie să ajungă la congresul PNL din 25 septembrie ca premier plin. Dacă va fi demis până atunci, poziţia sa la congres va fi fragilizată puternic.

Întrebat, ieri, care sunt paşii formali în cazul în care birourile permanente acceptă cererea PNL, senatorul PNL Daniel Fenechiu a declarat pentru g4media.ro: "regulamentul nu stabileşte un termen; de principiu, funcţie de natura suspiciunilor, birourile permanente reunite dau un termen şi aleg structura care să facă verificare: fie o comisie parlamentară reunită precum comisia de statut, fie aparatul tehnic al Parlamentului".

• Liberalii încing disperaţi telefoanele pentru a-l salva pe Cîţu, oferind la schimb sinecuri, susţine George Simion, preşedintele AUR

George Simion, preşedintele AUR, a afirmat ieri că lideri ai PNL au început să sune parlamentarii AUR pentru a-i convinge să îşi retragă semnăturile de pe moţiune, la schimb fiindu-le oferite "tot felul de sinecuri". Simion a mai spus că prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan i-a cerut să se întâlnească înainte de şedinţa Birourilor permanente. Cei care au sunat parlamentarii AUR sunt liberalii Florin Roman şi Bogdan Gheorghiu.

"Noi nu suntem de vânzare, poate celelalte partide sunt de vânzare. Au sunat domnul Florin Roman, domnul Bogdan Gheorghiu cu tot felul de lucruri şi sinecuri şi avantaje. Şi domnul Rareş Bogdan ne-a sunat să ne vedem înainte de şedinţa Birourilor permanente reunite", a susţinut George Simion.

"Când pornim ceva, mergem până la capăt. Guvernul Cîţu o să cadă. Am venit toţi parlamentarii. Inclusiv cei care şi-au scanat semnătura au venit cu semnătura în original. Niciun parlamentar AUR nu e de vânzare. Voi intra în BPR alături de colegii membri şi cer tuturor colegilor din BPR să nu încerce să împiedice această moţiune de cenzură", a mai declarat liderul AUR.

Şi Moşteanu a declarat ieri că lideri ai PNL sună la parlamentarii USRPlus pentru a încerca să-i convingă să-şi retragă semnăturile.

Iniţial, Birourile permanente reunite ale celor două Camere fuseseră convocate vineri, la ora 23,00, dar şedinţa nu a putut avea loc din lipsă de cvorum, fiind amânată pentru sâmbătă. Nici sâmbătă nu a fost întrunit cvorumul necesar, şedinţa fiind programată pentru luni.

Moţiunea de cenzură "Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi!", semnată de 122 de parlamentari, a fost depusă vineri la Senat şi Camera Deputaţilor.

Potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură, care poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se prezintă Birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor în ziua în care aceasta a fost depusă.

• Orban: "Un personaj foarte important din România a decretat ca Orban să nu mai fie preşedintele PNL"

Amintim că actuala criză din coaliţie a fost declanşată de premierul Florin Cîţu, care l-a demis pe ministrul Justiţiei din partea USRPlus Stelian Ion. USRPlus l-a atacat inclusiv pe preşedintele Iohannis ieri, despre care Moşteanu a spus că se comportă ca un "activist PNL, nu ca preşedintele României", după ce Iohannis i-a atacat sâmbătă pe cei din USRPlus pe motiv că sunt "iresponsabili".

În tot timpul acesta, ieri, membrii ai PNL au început să-l atace pe preşedintele partidului Ludovic Orban şi să-l acuze de un puci. Pe de altă parte. Orban l-a acuzat duminică pe Florin Cîţu că a aruncat în aer coaliţia de guvernare.

Orban a mai afirmat duminică că înţelegerea era ca Florin Cîţu să fie guvernator al BNR după mandatul lui Mugur Isărescu, dar actualul premier s-a înscris în cursa internă din PNL pentru că "un personaj foarte important din România a decretat ca Orban să nu mai fie preşedintele PNL". Trimiterea pare să fie la preşedintele Iohannis, cel mai important susţinător al proiectului politic Florin Cîţu.

"M-am gândit foarte mult, dacă să mai candidez la preşedinţia PNL. Sunt, totuşi, la o vârstă, după 30 de ani de carieră, în care credeţi-mă, am dat totul pentru PNL şi de multe ori nu am primit nici măcar un mulţumesc. Plus că viaţă personală, familie, preocupări, le-am uitat de mult. Sunt aşa cum era Frodo în drum spre munte când uitase şaierul (comitatul, n.r.) cum e. M-am gândit foarte mult şi am decis să candidez dintr-un motiv foarte serios, nu am văzut soluţie, o soluţie de care eu să fiu eu convins că e o soluţie bună pentru PNL. Am avut toate discuţiile care se impun în aceste situaţii şi sus, şi cu premierul, să reconstituim înţelegerea care era înainte de nominalizarea lui. Am vorbit cu preşedinţii de filiale şi mi-am depus candidatura", a declarat Ludovic Orban.

Liderul PNL a mai declarat că era la Braşov când a aflat de candidatura lui Florin Cîţu la funcţia de preşedinte al PNL.

"M-am trezit în data de 29 mai că încep să mă sune mai mulţi preşedinţi de filială sau mai mulţi colegi de-ai mei să îmi spună că i-a sunat Cîţu sau altcineva, Boc sau Flutur, ca să îi cheme la poză. Eram la Braşov. Şi aşa am aflat că domnul Cîţu candidează la funcţia de preşedinte al PNL", a declarat Orban.

Ludovic Orban a explicat că exista o înţelegere ca el să rămână liderul PNL, iar Florin Cîţu să preia conducerea Băncii Naţionale a României.

Orban a declarat: "Din data de 1 iunie, de când, practic s-a declanşat această competiţie pe care, repet, nu mi-am dorit-o, nu am ştiut de ea, iar în momentul în care eu mi-am anunţat intenţia de a candida, aveam înţelegeri făcute. Eu, preşedintele partidului, la muncă, celălalt premier şi guvernator la BNR, după ce se termină mandatul lui Mugur Isărescu. Şi mie mi-ar fi convenit, vă spun sincer, ar fi fost o chestiune cât se poate de firească ca doi oameni care se află pe poziţiile astea să se înţeleagă, nu să ajungă să se concureze. Nu eu am hotărât să candidez contra lui Cîţu, ci Cîţu a hotărât să candideze contra mea. Vreau să restitui adevărul. (...) Mai e un lucru pe care vreau să vi-l spun. Sunt convins că un personaj foarte important din România a stat el şi s-a gândit şi a zis că poate trebuie să decreteze ca Orban să nu mai fie preşedinte al PNL. Sunt convins că a comunicat acest lucru către mai mulţi".