LUCIAN ANGHEL, BCR BPL: "Avem, probabil, cel mai învechit stoc de locuinţe din UE"

Casele românilor sunt permanent încercate de trecerea anilor şi de costurile de întreţinere, în condiţiile în care avem, probabil, cel mai învechit stoc de locuinţe la nivelul Uniunii Europene, a precizat, ieri, Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe, în cadrul lansării celei de-a doua ediţii a Ghidului Condiţiilor de Confort, realizat de către echipa EFdeN.

Domnia sa a menţionat: "Românii au nevoie reală de îmbunătăţirea confortului locativ. Aceasta apare permanent printre priorităţile investiţionale ale românilor. (...) Citez studiul IRSOP (Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice), făcut la nivelul populaţiei urbane, cu vârsta cuprinsă între 20-65 ani cu venituri stabile, adică românii care trăiesc cel mai bine. Pentru aceştia, vechimea medie a locuinţei în care stau este de 34 de ani. Pe an ce trece, vechimea creşte, iar necesarul de îmbunătăţire confort locativ şi de investire în mod constant va trebui menţinut. Pentru mine, o relativă surpriză a fost faptul că vechimea medie (a locuinţelor) nu diferă foarte mult în funcţie de zonele dezvoltate sau mai puţin dezvoltate ale ţării (...) Cu cât venitul este mai mic, oamenii locuiesc în locuinţe mai vechi (...)".

EFdeN îşi propune, prin acest ghid, să le aducă la cunoştinţă oamenilor cât de periculoase pot fi locuinţele gândite prost, a afirmat Mihai Toader-Pasti, managerul-general al organizaţiei. Acesta a spus: "Când ne cumpărăm o maşină, ne gândim la cât consumă, cam cât de sănătoasă este, câte stele de siguranţă are. Dar cu toate astea, dacă vorbim de o locuinţă, care înseamnă un cost mai mare, un timp mai mare petrecut în interiorul ei, şi un impact mult mai mare asupra sănătăţii şi siguranţei noastre, cumva nu avem aceeaşi abordare".

Conform lui Mihai Băiceanu, coordonatorul de programe de cercetare al EFdeN, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a identificat o afecţiune intitulată sindromul clădirii bolnave, care este asociată cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri.

Domnia sa a declarat: "Dacă o clădire nu are parametrii conformi cu standardele ne poate îmbolnăvi. Există acest sindrom al clădirii bolnave, o afecţiune calatogată de OMS de destul de mult timp. El este legat de calitatea slabă a mediului interior, în mod special de calitatea aerului. Vorbim despre un exces de dioxid de carbon, de multă umiditate şi substanţe emanate de materiale toxice pe care le avem în interior, iar în lipsa unor sisteme de ventilare, acestea ne pot îmbolnăvi. (...) De ce ne pasă de confortul interior? Pentru că peste 85% din timpul nostru îl petrecem în clădiri, iar jumătate din acesta în locuinţe. Aşadar, impactul pe care îl au locuinţele asupra sănătăţii, productivităţii şi simţirii noastre sunt importante".

În cadrul unui concurs internaţional, EFdeN a realizat o locuinţă adaptată unui climat mai cald, specific Emiratelor Arabe Unite, definit de temperaturi ridicate, radiaţii solare puternice şi furtuni de nisip. În legătură cu acest proiect, domnul Băiceanu a explicat: "De ce ne-am concentrat pe un sistem aşa diferit? Pentru că în anumite zone din ţara noastră începem să vedem deşertificare şi temperaturi foarte ridicate, iar faptul că am dezvoltat o locuinţă cu foarte multe sisteme adaptate la această climă, este un plus pentru viitor".

Potrivit unui studiu al Consiliului Mondial Pentru Clădiri Verzi (WorldGBC), accesul la ferestre cu vedere către exterior poate îmbunătăţi funcţiile cognitive şi memoria cu 10-25%, iar în spitale poate reduce timpul de spitalizare cu 8,5%. Totodată, lumina naturală, la locul de muncă, creşte productivitatea cu 18%, iar la şcoală îmbunătăţeşte performanţele elevilor cu 5-14%, în timp ce în magazine poate contribui la creşterea vânzărilor cu circa 15-40%.

Domnul Toader-Pasti a mai spus că dezvoltatorii imobiliari sunt interesaţi de aceste studii ale organizaţiei, dar problema în ţara noastră este legată de raportul dintre cerere şi ofertă. Domnia sa a explicat: "În momentul acesta nu există cerere din partea consumatorilor astfel încât aceştia să fie dispuşi să plătească un cost suplimentar faţă de dezvoltator. Aceştia din urmă ar fi interesaţi să mărească condiţia de confort sau de calitate, doar că nu există cerere din partea populaţiei. În ceea ce priveşte costul suplimentar, este foarte greu de estimat, doarece, dacă vorbim de o locuinţă nouă, costul suplimentar ar trebui să fie zero, dacă s-ar respecta o anumită calitate a locuirii şi proiectarea. (...) Este important ca utilizatorul să afle de la dezvoltator care sunt parametrii, cum se ventilează casa".

Potrivit studiului IRSOP realizat în luna august, 71% dintre români au cheltuit, în medie, în 2017, în jur de 1.070 de euro pentru îmbunătăţirea confortului locativ, respondenţii adăugând că anul viitor vor investi dublu. Totodată, sondajul spune că printre cele mai comune trei nevoi de îmbunătăţire a locuinţei se regăsesc nevoia de zugrăvit şi vopsit, de spaţiu mai mare şi de izolare termică mai bună, iar 32% au afirmat că intenţionează să-şi îmbunătăţească locuinţa.

EFdeN este o organizaţie non-guvernamentală fondată în 2013 formată din circa 40 de tineri şi studenţi din peste zece domenii, care se axează pe sustenabilitate, inovaţie şi educaţie. EFdeN are peste şapte ani de experienţă în cadrul celei mai mari competiţii internaţionale de arhitectură şi tehnologii integrate, Solar Decathlon.