LUDWIK SOBOLEWSKI DOJENEŞTE DEPOZITARUL CENTRAL: "Efort şi rezultate, nu vorbe frumoase"

Reporter: Sunteţi în grafic cu sarcinile pe care vi le-aţi asumat prin contract (printre ele creşterea lichidităţii cu 50% şi listarea a 5 noi companii, în primul an)?

Ludwik Sobolewski: Da, toate sarcinile pe care le aveam pentru 2013 le-am realizat. Dacă vorbim despre ce cuprinde contractul meu, cred că am realizat chiar puţin mai mult decât am avut stabilit. Unele dintre obiective sunt pentru 2014, iar altele pentru perioada septembrie 2013 - septembrie 2014.

Reporter: Ce obiective au fost realizate?

Ludwik Sobolewski: Voi răspunde în felul următor: la sfârşitul lui 2013, era important pentru acţionari şi pentru consiliul de administraţie ca organizaţia să fie configurată într-un nou mod.

Am fost angajat să fac nişte lucruri care nu s-au mai făcut niciodată până acum, care priveau structura internă a organizaţiei, angajaţii. Acesta a fost unul dintre principalele obiective pentru a doua jumătate a lui 2013.

Am realizat această sarcină, schimbările majore au fost făcute. Opinia mea este că îmbunătăţirea modului în care funcţionează o organizaţie este o sarcină care nu se termină niciodată.

Am intrat în 2014 cu structuri noi şi această echipa este semnificativ schimbată faţă de august - septembrie 2013. A fost o problemă delicată. Acum, este vorba despre consolidarea echipei. Despre satisfacţia şi bucuria pe care oamenii le pot avea când muncesc şi reuşesc în demersurile lor, dar şi atunci când, uneori, eşuează.

Reporter: Câţi angajaţi are BVB acum?

Ludwik Sobolewski: Aproximativ 40, dar nu este esenţial numărul. Este important ce atitudini, mentalităţi şi competenţe avem la bord.

Alt obiectiv a fost legat de profitul net, care a fost, de asemenea, atins. Aceasta a fost doar una dintre componentele activităţii mele de până acum. Cealaltă a fost să creez un set de proiecte care să îmbunătăţească piaţa. Le-am împărţit în două capitole: unul este reprezentat de creşterea capacităţii noastre de a schimba lucrurile. Am extins programul de tranzacţionare, am schimbat regulile pentru market makeri, suntem avansaţi cu unele proiecte legate de infrastructura de trading şi post-trading şi multe altele.

Alt capitol este reprezentat de proiecte unde avem nevoie de ajutor semnificativ sau de o intervenţie foarte clară a statului sau a autorităţilor de reglementare. În acest sens, am identificat, împreună cu mulţi alţi reprezentanţi ai pieţei de capital, opt bariere care stau în calea dezvoltării pieţei de capital. Sunt foate bucuros să aud că această noţiune de "bariere", în special în opoziţie cu "strategii" elocvente, a fost adoptată şi de alţi oameni, care comentează situaţia din piaţă. Unul dintre primele lucruri la care mă gândeam când am venit în România a fost că, în primul rând, trebuie să realizăm care este situaţia. Nu să discutăm generalităţi, ci să fim de o onestitate brutală - suntem una dintre cele mai mici pieţe şi trebuie să identificăm ce trebuie făcut pentru a creşte, pentru a trece la o altă categorie de mărime.

Reporter: La conferinţa de la New York, investitorii erau preocupaţi de capacitatea ASF de a acţiona cu rapiditate în această privinţă...

Ludwik Sobolewski: Eu privesc altfel ceea ce ne aşteaptă şi ce trebuie făcut. Nu consider că Bursa din Bucureşti sau oamenii care au format această echipă (n.r. pentru înlăturarea barierelor) se află de o parte, iar de cealaltă se află ASF-ul sau alte instituţii publice.

Cariera mea a fost comentată, acum ceva timp, în România, chiar în ziarul "BURSA", în felul următor: "rezultatele lui Sobolewski au fost meritul guvernului care l-a ajutat". Am zâmbit când am citit asta. Cooperarea cu guvernul este una dintre abilităţile cheie ale cuiva care vrea să fie CEO-ul unei burse într-o piaţă emergentă.

Într-o economie emergentă, în mod normal, bursele sunt văzute ca fiind mai puţin importante. Alte lucruri sunt considerate importante, ca de exemplu, în Polonia, minerii, pensionarii, fermierii, sunt o grămadă de alte lucruri considerate mai importante pentru politicieni şi pentru electorat decât piaţa de capital.

Cooperarea cu Guvernul este una dintre cele mai mari realizări pe care CEO-ul unei burse le-ar putea avea: că a reuşit să îi facă pe politicieni să se implice. De acelaşi lucru este nevoie şi aici. Am întâlnit deja nişte oameni, care erau interesaţi să afle ce s-ar putea face. Inclusiv de la vârful ASF - domnul Mircea Ursache, domnul Daniel Dăianu.

Desigur, ritmul realizării schimbării este uneori diferit faţă de viteza cu care se fac declaraţiile sau planurile. Dar aşa este viaţa tuturor.

Identificarea celor opt bariere a reprezentat un catalizator pentru că oamenii care arătau interes înainte sunt, acum, chiar mai mobilizaţi. Nu doar din piaţă, ci şi din administraţie.

ASF nu a participat, în mod formal, la documentul privind cele opt bariere, pentru motivul că ei sunt supraveghetori, deci trebuie să păstreze o oarecare distanţă. Înţeleg şi respect asta.

Sper că vom coopera mai strâns cu ei şi că se vor baza tot mai mult pe părerile şi instinctele experţilor din piaţă.

De exemplu, trebuie să spun că propunerea ASF să reducă taxele pentru o perioadă de 6 luni, despre care aud că este luată în considerare, probabil nu va produce niciun efect tangibil. Oamenii de afaceri gândesc altfel decât cei din administraţie, pentru care această propunere reprezintă o mare schimbare.

Oamenilor de afaceri poate să le placă ideea reducerii comisioanelor, dar nu îşi vor ajusta raţionamentul pe baza ei, pentru că nu pot răspunde prin nicio mişcare vis a vis de clienţii lor, dacă orizontul de timp este de doar şase luni. Este uşor de înţeles, pentru că brokerii, care sunt serioşi şi profesionişti - cei care vor să-şi păstreze afacerea cât mai responsabilă şi sustenabilă pe termen lung - îşi fac planuri pe perioade mai mari de şase luni. De altfel, există o regulă nescrisă care spune că dacă reduci tarifele pentru un client nu poţi să le readuci la nivelul anterior. Astfel, piaţa trebuie să vadă o gândire strategică şi obiective pe termen lung.

Vreau să spun că, chiar dacă intenţiile sunt bune, diavolul se ascunde în detalii.

Reporter: ASF nu a menţionat ce comisioane vrea să reducă. Pentru anumite tarife, anul trecut, au fost practicate promoţii, iar revenirea la nivelurile anterioare a afectat piaţa, de exemplu comisioanele pentru market-making şi turnaround.

Ludwik Sobolewski: Nivelul comisioanelor trebuie bine cântărit, dar păstrarea lor doar pentru că există de ani de zile nu are nicio valoare. Este foarte uşor să stabilim comisioane care ar elimina unele tipuri de tranzacţii sau tehnici de piaţă, cum ar fi, de exemplu, market-makingul (ceea ce, din păcate, s-a şi întâmplat). Poate avea un efect extrem de dăunător pentru întreaga piaţă. Chiar dacă nu este un comision important, poate genera probleme mari, prin efecte orizontale.

Apoi, taxa pentru tranzacţiile turnaround este una dintre cauzele situaţiei pe care o avem de ceva timp, cu valori de tranzacţionare reduse, care au scăzut abrupt la un anumit moment.

Reporter: Nu ar fi trebuit ca investitorii să cunoască faptul că ASF a aplicat o promoţie anul trecut şi să ia în calcul revenirea la tarifele anterioare?

Ludwik Sobolewski: Din păcate, România nu este o piaţă pe care toată lumea o analizează şi o discută în continuu, ca să pun problema delicat. În al doilea rând, oamenii au tendinţa să-şi formeze obiceiuri, să fie obişnuiţi cu anumite situaţii. Eu cred că, în general, oamenii - investitorii şi intermediarii - se aşteaptă ca taxele - atât cele principale, cât şi cele importante structural - să scadă.

Nu avem nevoie de nicio filosofie, fie speculativă sau empirică: costul administrativ al participării la piaţă este de multe ori prea mare pentru investitori. Nu aş vrea ca aceste cuvinte să fie interpretate drept un atac la adresa cuiva. Aş înţelege orice nivel de taxe, cu condiţia ca ele să nu facă imposibilă sau foarte dificilă creşterea competitivităţii pieţei, care este foarte mică. În final, trebuie să colectăm comisioane din volume mari şi nu din taxe excesive. Comisioanele mari în sectoarele financiare sunt specifice pieţelor sărace şi subdezvoltate.

Reporter: Spuneaţi că v-aţi realizat obiectivul privind profitul net. Aveti şi alte comentarii cu privire la rezultatele pe 2013 ale BVB? Care este politica de dividend?

Ludwik Sobolewski: Politica de dividend va fi onorată ca şi până acum. După ce vom păstra rezerva obligatorie de 5% din venit, vom propune distribuirea profitului total către acţionari. Mai sunt şi alte provocări. Vrem să avem o piaţă a derivatelor, ceea ce este foarte dificil, dar ar putea reprezenta o sursă suplimentară de venit. La fel, obligaţiunile corporative şi, sperăm, titlurile de stat. Trebuie să câştigăm mai mult din diseminarea datelor, ceea ce se va întâmpla odată cu dezvoltarea pilonilor principali din modelul nostru de afaceri. Cu siguranţă ar trebui să fie mult mai diversificat decât acum.

Reporter: Înainte să fiţi numit CEO al BVB, unii acţionari au propus numirea unei structuri de conducere dualiste la BVB. Credeţi că ar trebui implementată?

Ludwik Sobolewski: Aş spune că, la un nivel mai general, guvernanţa bursei este şi ea o problemă. Au existat nişte probleme în privinţa guvernanţei întregului grup, inclusiv Depozitarul Central, şi ar trebui să fie rezolvate.

Însă există probleme mai importante care ar trebui rezolvate mai întâi şi, abia apoi, ne putem ocupa de cele "de lux". Când ai o casă, întâi faci ordine în ea şi, după aceea, îţi construieşti o grădină de iarnă. Pentru mine, să te preocupi de sistemul dualist este ca şi cum te-ai întreba dacă vrei sau nu să-ţi faci acea grădină de iarnă.

Există probleme mai urgente, ca de exemplu alocarea competenţelor la Adunările Generale şi, să spunem, problemele managementului în sens larg, privind consiliul de administraţie şi CEO-ul. Actul constitutiv al BVB pare scris de nişte oameni care se temeau de orice şi voiau să controleze tot.

Nu este bine pentru afacere, în special în stadiul în care suntem, în care este nevoie de reforme, decizii, schimbări şi, mai presus de toate, când este nevoie de cineva care să îşi asume responsabilitatea. Aş spune chiar că alocarea prezentă de sarcini şi responsbilităţi pune în pericol valoarea acţionarilor, ceea ce cu siguranţă nu a fost intenţia.

Mai văd, de asemenea, ceva care trebuie îmbunătăţit în continuare - controlul şi alinierea strategiei Depozitarului Central cu cea a pieţei de capital şi a Bursei de la Bucureşti. Recunosc că s-au făcut multe în acest domeniu şi am fost, de câteva ori, plăcut surprins, dar nu este suficient.

Acestea sunt, pentru mine, cele mai importante probleme, nu sistemul dualist.

Ele ar trebui rezolvate pentru că există un interes crescând din partea acţionarilor existenţi şi potenţiali ai BVB. Am participat la road-show-uri şi am întâlnit nu doar oameni care sunt interesaţi să investească în piaţa de capital din România, ci şi oameni care vor să investească în acţiunile BVB. Aceşti oameni vor să aibă o organizaţie foarte eficientă, care va putea crea valoare pentru acţionari, în dublu sens.

Reporter: Sunt aceşti oameni reprezentanţi ai altor burse?

Ludwik Sobolewski: No comment. Există un interes foarte mare şi aş spune că acesta este o sursă de satisfacţie şi un motiv de reflecţie. Bursa este o instituţie de importanţă strategică şi sistemică. În general, îmi place ideea unei burse listate, dar deţinerea ei ar trebui să fie şi obiectul unor consideraţiuni de politică. De exemplu, nu sunt de acord cu pragul de 5%, este prea restrictiv. Dar nu aş fi încântat nici dacă acest prag ar fi crescut prea sus sau înlăturat de tot, fără alte instrumente inteligente ataşate, care să prezerve interesul economiei.

Reporter: Dar din câte ştiu, şi statul era interesat să fie acţionar al BVB.

Ludwik Sobolewski: Nu ştiu. Cred că totul poate funcţiona foarte bine chiar şi dacă statul nu are nici o participaţie în BVB, pentru că statul poate avea o influenţă foarte mare asupra pieţei în orice circumstanţe. Rolul statului este cel de reglementare. Statul are foarte multe instrumente pentru a îmbunătăţi eficienţa pieţei, şi de asemenea, pentru a realiza obiectivele care îi sunt tipice, ca de exemplu privatizarea activelor statului.

Clar trebuie să ieşim din intervalul de 5-10 milioane de euro pe zi lichiditate şi să urcăm mult mai sus, să aducem companii noi şi investitori.

În acest context, conducerea dualistă sau participarea statului, chiar şi pragul de deţinere, nu sunt atât de importante.

Pragul este, totuşi, important pentru că va avea o influenţă asupra structurii acţionariatului. Ce îmi trebuie mie, ca CEO, este nu numai un act constitutiv mai bun, cu alocarea competenţelor, ci şi investitori instituţionali de primă clasă. Visul meu ar fi să am şi instituţii prestigioase, cu o guvernanţă corporativă bună, dar şi investitori de retail, pentru că Bursa ar trebui să fie importantă şi pentru oameni.

Reporter: Mai lucraţi încă la o soluţie pentru o Contraparte Centrală (CCP)? ASF a propus să fie realizată cu ajutorul BNR şi al Transfond.

Ludwik Sobolewski: Acest lucru este încurajator. Noi suntem destul de avansaţi cu proiectul. N-aş vrea să dau detalii acum.

Este vorba despre o relansare a pieţei derivatelor, pentru care avem nevoie de CCP. Contrapartea are un anumit rol, pentru că îmbunătăţeşte reputaţia pieţei.

Dacă piaţa e bine formată şi nu are probleme majore, dar îi lipseşte o CCP, atunci acest lucru este perceput ca fiind ceva ce ar trebui schimbat pentru ca această piaţă să fie completă. Avem atât de multe alte probleme, încât lipsa CCP-ului este un subiect despre care se discută numai în România. Oamenii cu care am vorbit nu sunt interesaţi de faptul că nu avem o CCP. Ei şi-ar dori să avem lucruri elementare, care să fie rezolvate şi reglementate corect, piaţa să fie mai ieftină.

Cele opt bariere acoperă aceste schimbări urgente şi fundamentale.

Îţi voi spune una dintre îngrijorările investitorilor, drept exemplu: mă tot întreabă dacă BVB ar putea face ceva ca emitenţii să le pună la dispoziţie informaţii - într-o manieră ordonată, bine structurată şi bine scrisă, în engleză. Asta este ceva care este esenţial pentru oameni şi instituţii care vin cu bani, ca mersul, ca respiratul, ca somnul, ca aceste nevoi de bază, care nu sunt încă satisfăcute corect.

Vom avea nevoie şi de o CCP, pentru derivate. Pot să vă spun că, până la jumătatea lui martie, vom avea probabil un comunicat de presă în această privinţă. Este un consorţiu de instituţii financiare care lucrează la această relansare. La CCP, avem această "super problemă" a investitorilor şi a cerinţelor de capital.

Întorcându-mă la implicarea organelor publice, am avut o întâlnire foarte bună săptămâna trecută (n.r. acum două săptămâni) cu specialiştii ASF, cu BNR şi cu Ministerul Finanţelor.

Se pare că avem o şansă să construim o CCP ca o iniţiativă privată, dar aceste instituţii sunt invitate, din toată inima, să participe, dacă vor, în această Contraparte, care va fi bazată pe Casa de Compensare Bucureşti. Bineînţeles că am discutat şi despre anvergura acestei contrapărţi. Vreau să spun că nu se va ocupa doar de managementul riscului derivatelor, ci va acoperi şi derivatele OTC emise de bănci, dar şi titlurile de trezorerie pe piaţa interbancară.

Aş vrea să profit de ocazia să spun că am fost impresionat, atât eu, cât şi echipa de la Bursă, de cât de mult ne-a ajutat ASF, până acum, şi ne-a arătat înţelegere pentru situaţia dificilă în care ne aflăm.

Sper că ASF va grăbi aprobarea regulamentelor privind piaţa cash. Avem nevoie de ea pentru a introduce o nouă fază în trading (tranzacţii la preţuri fixe) sau să elimine piaţa odd lot, care înrăutăţeşte imaginea pieţei şi dăunează lichidităţii. În plus, ceva nou, dar extrem de important: un set de reguli care să asigure separarea conturilor de trading şi post-tranzacţionare.

Menţionez toate aceste schimbări, pentru că ele sunt importante pentru investitori, intermediari şi pentru procesele de privatizare.

Reporter: Cine va aduce capitalul pentru această contraparte?

Ludwik Sobolewski: Aşa cum am spus, asta este una dintre problemele acestui proiect. Avem câţiva potenţiali investitori, dar încă nu s-au hotărât.

Reporter: Vă gândiţi la un proiect care să aibă legatură cu Sibex? Mai luaţi în calcul o fuziune?

Ludwik Sobolewski: Aş lua în calcul cu mare bucurie o propunere cu privire la această întrebare. Trebuie să recunosc că în legătură cu unele probleme nu am vreun concept despre cum să le rezolv, iar Sibex este una dintre ele.

Avem această situaţie care, din punct de vedere structural, nu este optimă, respectiv două burse în România, dar nu cred că Sibex este o ameninţare competitivă pentru BVB. Apoi, nu văd un viitor pentru Sibex, ca şi concept de afacere. Pot să spun că atunci când am decis, ca CEO al Bursei din Varşovia, să cumpăr o participaţie la Sibex, am avut două motive. În primul rând, voiam să fiu mai aproape de piaţa din România, gândindu-mă că ar putea avea potenţial. În al doilea rând, a mai contat şi perspectiva unei fuziuni între Sibex şi BVB.

Aş vrea să spun că observ ce fac ei, dintr-un motiv specific: pentru că au decis să aibă acest acord cu grecii (n.r. pentru CCP).

Asta mă conduce spre o altă remarcă.

Este de dorit să să fim atenţi şi la contextul internaţional, care nu trebuie ignorat, pentru a evita nişte riscuri, dar şi pentru a găsi noi oportunităţi pentru noi. Unul dintre aceste evenimente este ce se va întâmpla privind posibila fuziune între bursele din Varşovia şi Viena. Acesta este un lucru pe care îl urmăresc cu atenţie, nu din motive sentimentale, ci pentru că încerc să-mi dau seama ce consecinţe ar putea avea pentru BVB.

Apoi, pentru o perioadă, s-a discutat despre crearea unui fel de platformă pentru câteva pieţe sud-estice, cum ar fi Croaţia, Macedonia, Bulgaria şi mi s-a propus să mă alătur acestei iniţiative. Am refuzat pentru că nu cred că este în interesul nostru strategic să poziţionăm piaţa românească la acelaşi nivel cu aceste pieţe. Îmi pare rău că nu sună suficient de "politically corect" să reafirm că am respins acel proiect din motive foarte pragmatice, dar şi strategice.

Un al treilea context internaţional este Bursa din Istanbul, care este un jucător mare în această regiune. Îi respect foarte mult şi ritmul lor de dezvoltare m-a făcut să mă gândesc că ar putea să existe o şansă de a crea o cooperare între ei şi noi.

Un al patrulea context are, de asemenea, legătură cu Bursa Istanbul, datorită parteneriatului strategic pe care îl are cu Nasdaq OMX (Nasdaq are 5% din Bursa Istanbul şi au şi un acord tehnologic).

În trecut, aproape încheiasem un deal cu colegii de la Nasdaq OMX, alegând într-un final NYSE, însă aceea a fost una dintre cele mai grele decizii profesionale din viaţa mea, iar dilema a fost enormă.

Un al cincilea context, de mai mică importanţă, este Sibex şi această legătură a lor cu grecii.

Într-un mod oarecum neaşteptat, aceste contexte internaţionale au început să devină mai vizibile şi cred că mai relevante pentru noi. Acest lucru va fi, de asemenea, ceva la care va trebuie să fim atenţi în 2014.

Reporter: Aveţi în plan o relocare a Bursei de Valori Bucureşti?

Ludwik Sobolewski: Ar fi foarte bine să ne găsim, într-o zi, în locaţia istorică. Am fost în interior. Vrem să creem un mediu de business bun, reprezentat de cei doi şerpi care formează simbolul caduceu, gravat pe pereţii primei noastre clădiri. Dar, deocamdată, suntem unde suntem.

Reporter: Cheltuielile de marketing au crescut în ultimul trimestru al 2013. Cum evaluaţi rezultatele acestor campanii?

Ludwik Sobolewski: Nu facem evaluări. Facem ceea ce credem noi că este necesar şi rezonabil. Nu există nicio metodologie de a evalua rezultatele marketingului general pentru burse de valori. Chiar vom creşte cheltuielile cu marketingul şi educaţia, pentru că sunt necesare pentru construirea unei culturi, pentru educarea investitorilor. De fapt, a oamenilor, pentru că nu sunt investitori, şi chiar asta este problema. Bursa trebuie să îşi îndeplinească acest rol educativ. Nu este un marketing direct şi simplist, prin care vindem şi promovăm produsele. Este mai degrabă dirijat spre obţinerea unui efect permanent, de a-i face pe oameni interesaţi, curioşi. Desigur, va fi ajustat în funcţie de capacităţile noastre financiare, care sunt foarte mici. Dar administrăm bine această situaţie. De exempu, vom lansa, până la finalul lui martie, o aplicaţie mobilă, pentru telefoane inteligente, pentru ca piaţa de capital şi BVB să fie mult mai accesibile.

Reporter: Depozitarul Central avea o iniţiativă de schimbare completă a softului, prin care îşi propunea să separe infrastructura Depozitarului Central de cea a Bursei. Care mai este stadiul acestui proces?

Ludwik Sobolewski: Acesta este unul dintre proiectele Depozitarului. Sunt multe altele. Am discutat despre bariere şi despre cum vrem să cooperăm cu administraţia publică, însă trebuie spus, de asemenea, şi vreau s-o spun în mod expres, că sunt multe de făcut în propria noastră curte. Politica mea în această privinţă este că nu voi fi satisfăcut cu jumătăţi de măsură sau abuzul de cuvinte frumoase. Doar rezultatele şi eforturile contează. Sunt convins că avem nevoie să îmbunătăţim cultura cooperării şi, în general, cultura corporativă, în întregul grup, pentru a obţine rezultate mai bune.

Oamenii trebuie să simtă responsabilitatea şi să se poată conta pe ei.

Responsabilitatea noastră, a BVB, este să lucrăm îndeaproape cu Depozitarul Central, să nu permitem nici o alienare a acestei instituţii, din patru motive. Unul este că Depozitarul Central este foarte important pentru dezvoltarea pieţei de capital. Al doilea, BVB este acţionar majoritar al DC, iar al treilea este că noi furnizăm aproape 100% din activitatea DC. În al patrulea rând, BVB este listată şi este responabilă faţă de investitorii pentru performanţa întregului grup. Ambele instituţii sunt pe punctul de a construi un consens, că această cooperare trebuie asortată cu leadership.

Reporter: Dacă nu obtineţi rezultatele pe care le aşteptaţi de la Depozitar, vă gândiţi la schimbări la vârful instituţiei, din poziţia de acţionar majoritar?

Ludwik Sobolewski: Lăsaţi-mă să răspund la această întrebare în felul următor: oamenii sunt întotdeauna cei mai importanţi.

Reporter: Toată lumea se aştepta să publicaţi contractul dumneavoastră, având în vedere că, la Bursa din Varşovia, remuneraţiile erau publice.

Ludwik Sobolewski: Chiar toată lumea? A fost public în cazul WSE pentru că exista o regulă generală care obliga la asta toate companiile listate pe piaţa regulată. Aceeaşi regulă ar trebui adoptată şi în România. Unele date, din contract, vor fi publicate în raportul anual auditat.