English
Nimeni nu a "acuzat" vreodată autorităţile guvernamentale ale ţării noastre de responsabilitate în elaborarea unor politici economice raţionale sau de gestionarea cumpătată a banilor publici.
Mereu a fost vorba doar despre diferite "nuanţe" ale iresponsabilităţii autorităţilor centrale, susţinute puternic în acest sens de autorităţile locale, iar rezultatul a fost creşterea exponenţială a datoriei publice în ultimul deceniu şi jumătate, pe fondul unei creşteri similare a divergenţei dintre dinamica datoriilor şi a surselor de rambursare.
Conform datelor de la Ministerul de Finanţe, datoria administraţiei publice era de circa 654,5 miliarde de lei în noiembrie 2022, conform metodologiei UE, adică de circa două ori mai mare decât în 2018. Produsul Intern Brut a crescut în aceeaşi perioadă cu doar 41%, fiind estimat la o valoare nominală de 1,355 trilioane de lei pentru întreg anul 2022, după o revizuire de la 1,357 trilioane de lei.
Deficitul bugetar din perioada pandemiei nu a fost decât punctul culminant al unei "desfrânări" fiscale manifestate prin deficite de peste 3% din PIB pentru o perioadă îndelungată, chiar şi în anii în care economia ţării noastre înregistra cele mai mari creşteri din UE.
Prin menţinerea dobânzii de politică monetară la un minim istoric sau aproape de acesta pentru o perioadă îndelungată, BNR a încurajat şi stimulat acest comportament fiscal iresponsabil, care este principalul vinovat şi pentru creşterea explozivă a deficitelor externe.
Lipsa completă a oricăror intenţii măcar de strunire a cheltuielilor, deşi ar fi fost nevoie de programe solide şi de durată pentru reducerea acestora, a făcut inevitabilă creşterea masivă a împrumuturilor guvernamentale, care au spulberat recent recordurile anterioare.
Calendarul pentru ianuarie 2023 arăta intenţia guvernului de a împrumuta 5,7 miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni în lei. Suma împrumutată efectiv, pe fondul unei uşoare scăderi a dobânzilor, a fost de 25,679 miliarde de lei, în condiţiile în care băncile au oferit circa 31,5 miliarde.
Recordul anterior a fost stabilit în ianuarie 2013, la 11,385 miliarde de lei, în perioada când autorităţile se grăbeau să "ramburseze" împrumuturile primite de la instituţiile internaţionale în perioada crizei globale cu ajutorul altor împrumuturi, de la bănci şi investitori (vezi graficul 1).
Emisiunea din prima lună a anului 2023 a fost foarte apropiată de valoarea totală a emisiunilor din T1 2012, care a depăşit 26 de miliarde de lei (vezi graficul 2).
Pentru a completa imaginea iresponsabilităţii în ceea ce priveşte gestionarea banului public, împrumuturile în lei ale guvernului din ianuarie 2023 au fost mai mari decât valoarea nominală totală a emisiunilor în lei din întreg anul 2009, de circa 24 de miliarde de lei (vezi graficul 3).
Odată cu inversarea violentă a tendinţei de scădere a dobânzilor la nivel global, finanţarea deficitului bugetar s-a făcut la costuri tot mai mari. Randamentele cerute pentru titlurile de stat au început să crească semnificativ pentru toate scadenţele, în ciuda amânării iresponsabile a majorării dobânzilor de politică monetară, deşi rata inflaţiei creştea accelerat, până la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, iar prognozele BNR îşi arătau irelevanţa şi inutilitatea.
În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile din bugetul de stat s-au angajat pe o traiectorie exponenţială în ultimii ani, după o relativă stagnare în prima parte a deceniului trecut, şi au ajuns la circa 29 de miliarde de lei în 2022, de la circa 18 miliarde în anul precedent (vezi graficul 4).
De ce mai acordă băncile credite guvernului cu atâta uşurinţă în aceste condiţii? O parte importantă a răspunsului este oferită de cadrul de reglementare şi de administrare a riscului bancar.
Un document recent al Consiliului Uniunii Europene, referitor la transpunerea în legislaţia UE a prevederilor Acordului Basel III, prelungeşte valabilitatea unei decizii din 2020, care elimina necesitatea includerii pierderilor din portofoliile bancare de obligaţiuni guvernamentale în determinarea necesarului de capital al băncilor, până în 2025, după cum arată o ştire de pe site-ul Financial Times.
Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că nu trebuie să aloce niciun fel de capital pentru obligaţiunile guvernamentale din bilanţ, în condiţiile unor ponderi de risc egale cu zero, băncile din Europa nu trebuie să-şi facă griji nici pentru pierderile generate de marcarea la piaţă a portofoliilor de obligaţiuni guvernamentale pe fondul creşterii dobânzilor.
Deocamdată reducerea cheltuielilor guvernamentale nu este luată în considerare, deoarece nu a fost depăşit pragul de 50% din PIB pentru datoria publică. Acest "miracol" a fost posibil şi ca urmare a revizuirii în creştere a Produsului Intern Brut din raportările de la Institutul Naţional de Statistică sau de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Aceste revizuiri au urcat pe noi culmi ale ridicolului în ultimele luni. De exemplu, ştirile din perioada publicării iniţiale a datelor pentru luna mai 2022 (n.a. august 2022) arată că datoria publică a atins nivelul de 50% din PIB, după o uşoară depăşire în primele două luni ale anului trecut. Valoarea nominală a datoriei publice era de 614,3 miliarde de lei, iar calculul s-a făcut după metodologia UE.
Datele de pe site-ul MFP din raportul privind datoria publică din octombrie 2022 arată tot o datorie publică de 614,3 miliarde în luna mai 2022, însă ponderea acesteia în PIB s-a redus la 47,7%, deoarece Produsul Intern Brut a fost revizuit la 1,288 trilioane de lei. Ultimele date disponibile, din noiembrie 2022, arată o datorie publică de 654,5 miliarde de lei şi o pondere de 48,3% în PIB, pe fondul unei noi revizuiri a principalului indicator macroeconomic până la 1,355 trilioane de lei. Raportul privind datoria publică din octombrie 2022 arăta o pondere în PIB de 48%, în condiţiile în care datoria era de 651,5 miliarde de lei, iar PIB-ul era estimat la 1,357 trilioane de lei.
Conform metodologiei interne, care include şi garanţiile emise de autorităţile centrale şi locale, datoria publică a fost de 784,7 miliarde de lei în noiembrie 2022, după o creştere de aproape 90 de miliarde faţă de sfârşitul anului precedent. Prin raportarea la un PIB de 1,396 trilioane de lei, s-a obţinut o pondere a datoriei publice de 56,2%.
Aceleaşi "scamatorii" au fost aplicate şi la calcularea deficitului bugetar, care ar trebui să coboare sub 3% din PIB cel târziu în 2024, conform "recomandărilor" autorităţilor europene.
Datele referitoare la execuţia bugetară după primele 11 luni ale anului trecut arătau un deficit de 58,7 miliarde de lei, respectiv 4,2% dintr-un PIB de 1,396 trilioane de lei.
Recent, MFP a publicat execuţia pentru întreg anul 2022, iar deficitul de circa 81 de miliarde de lei reprezintă 5,68% dintr-un PIB de 1,427 trilioane de lei, "rezultat" al unei revizuiri în creştere cu 31,1 miliarde de lei faţă de estimarea din noiembrie 2022.
Oare cât mai poate fi menţinută iluzia solvabilităţii, în condiţiile în care "autorităţile" s-au lansat într-un sprint extraordinar către falimentul României, după principiul "după noi potopul"?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 05:43)
din text :
"Prin menţinerea dobânzii de politică monetară la un minim istoric sau aproape de acesta pentru o perioadă îndelungată, BNR a încurajat şi stimulat acest comportament fiscal iresponsabil"
1.asta a dus ca bancile sa dea dobinzi la depozitate mult sub nivelul inflatiei ( de exemplu dobanda de 4 % la 16 % inflatie = minus 12 % )
2. asta a dus ca trezoreria romana sa dea o dobanda pentru obligatiunile de stat mult sub nivelul inflatiei ( de exemplu dobanda de 8 % la o inflatie de 16 % = minus 8 % )
prin aceste dobanzi real negative = datoria guvernului scade in valoare neta
cine castiga = guvernul , datoria reala scade
cine pierde = cei care stau cu banii in cash , depozite la banca sau detin obligatiuni de stat pentru ca au dobinzi real negative
deci guvernul impreuna cu trezoreria si cu banca nationala conlucreaza impreuna la mutarea valorilor din contul celor care au bani in conturile guvernului
asta pentru ca inflatia este o taxa nevazuta de cei fara educatie financiara
deci banca nationala a tinut aceste dobanzi mici in mod intentionat nu in mod intimplator !
apoi mai apare si obligata fondurilor de pensie de la pilonul 2 sa tina 60-65 % din bani in obligatiuni de stat care au o dobanda real negativa
deci statul se finanteaza prin acordarea de dobanzi negative celor care
1.au bani si
2.nu au educatie finaciara sau
3.sint obligati sa cumpere obligatiuni de stat
dar sa nu credeti ca statul roman si banca nationala romana au inventat roata !
nu !
ele fac ceea ce si alte tari fac = gen franta , germania , europa prin banca centrala europeana
banca centrala europeana are o rata de 2.5 % la o inflatie de 9,2 % = deci o dobanda de minus 6,7 % = real negativa !
1.1. X (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 01.02.2023, 06:36)
Si daca ai titluri de stat cu 9% dobanda, scadente 2027, 2028, 2032 si de la anul ai inflatie de sub 7% , cu tendinta spre 4-5 % ?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 08:40)
pana in 2027-2032 inflatia / costul reala / real in piata este mai mare decat ce primesti.
valoarea prezenta a banilor este mai mare decat valoarea din viitor.
daca statul ofera 9% dobanda astazi inseamna ca astazi pentru cineva valoarea prezenta a banilor este mare / au nevoie disperata de flux bani.
idem si pentru bancile comerciale!
dobanzi de 8% plus google trend prabusire termen cautare “case , credite, etc” arata ca sunt disperate sa dea credite. Deci valoarea prezenta a banilor cetatenilor este mare astazi pentru gov si financiar si simultan devine mica sau negativa pentru cei din piata reala.
Este un mecanism ce inseala populatia exact cand se ating aprotieri de maxeme cicluri de credite.
Ca sa vezi disperarea financiarului (am vazut ca nu se posteaza / sufla o vorba in presa inca) o reglementare de “sus” venita, fa da frau liber bancilor comerciale sa sara calul de “supraindatorare” pentru 2023 la 55% pe capul populatiei.
Asa cum am spus, se repeta treptat alt ciclu mizer, betoane pe verticala gdp real da semne clare de prabusire si politici economice iresponsabile sa starneasca manipuleze o ultima farama de speculatie.
Unde pui ca pibul declarat nu e pib productiv! Nu mai este pib productiv ca procent din calcul de prin 2019! Majoritatea ponderei din pib se vede clar: consum, pierdere treptata de economisiri si putere cumparare, youth in crestere - hrana-consum aferent, productivitatea generatiei incepe sa dea rateuri.
Unde e pib in crestere caci vad comercialul cum cade lat pe burta!
Industrii pa, fabrici pa, it pa, .... in urmatorii ani.
In 87-88 cand in Ro domestic credit ca brocent din pib atingea balon maxim simultan populatia facea fomita! De unde a trebuit banca centrala sa comploteze rasmerita pentru a varsa masa ponetara in piata in valuri sa poata spala datoria!
Intre 90 si 95 in alta suferinta a inflatiei datoria atinge minime in sistem; Botezul populatiei este finalizat in doar 4-5 ani de hiperinflatie - foamete - saracie - scaderea calitatii vietii.
Dupa a urmat iar ce stie banca centrala si gov sa faca mai bine: deregulatizare sistem financiar, libertate de deplasare fluxuri externe speculative, deregulatizarea pietei de credit, permiterea balonuzatii altui ciclu de datorie gov si simultan ridicand alte costuri in piata.
Suferinta din 2012 este mica pe langa suferinta ce o asteapta pe populatia din fata atunci cand datoriile se intorc istoric la minime!
Anii 30-45 si 82-97 ne sunt martori!
Idem si cu anii in care a fost infiintata Banca “Romana” pe teritoriul vorbitor de limba romana.
Multe bancicomerciale sunt insolventa in momentul acestui coment; BNR stie clar despre care este vorba! Au leviere unele de x15 , x17, chiar si x35!!!
Sa iasa BNR cu raportul si sa ma contrazica!
Cititi datele interne!
In ultima perioada nu au mai dat credite - scaderea volumului de credite le obliga sa dea speculativ la suma tot mai mare ca sa mentina “profitul” care nu exista; si sa nu lase levierele contabile sa ii bage sub apa.
Ne dam seama ca riscul financiar tot creste dupa: inventii si adaugari de taxe, comisioane bancare etc in crestere, dobanzi in crestere inseamna disperati de bani (nu inseamna mai multi bani in piata; este mai mult credit bani ce circula in piata unde net nu sunt bani).
imobiliaristii sa ne spuna noua cum da speculatia de pret in sus plus deregulatizare rata indatorare si cum economia o sa mai duduie cv aparent pe schema ponzi!
Sa ne spuna cum valorile au depasit veniturile medii pe regiuni!
Sa ne spuna Dancila si Catu cum duduie economia cand mancarea / costul se duce galopant ca sa umple ei visteria!
Sa ii spuna populatiei cum traiesc in mirajul betoanelor scumpe trai scump si saracie reala in piata doar ca sa echilibreze ei jaful trecut!
Ps: inca mai urmeaza 4 ani grei!
Na nu cadeti in vraja activelor ce se baloneaza ca procent din pib! Asta inseamna siplu ca economia este real in cadere - urmarit domestic credit procent din pib si datirie corporatica ca procent din pib = unde se arata clar rastogoliri de costuri la costuri din ce in ce mai mari pana crapa piata - consumul si cetateanul sub povara speculei trecute.
s c cret
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 08:42)
DACA , si un mare daca, pt ca momentan inflatia se preconizeaza a fi 14% pe anul asta.
Si asta cea oficiala, ca real in afara de ce vine din China, haine , electronice, care s-au scumpit poate 16% in rest totul s-a scumpit intre 40-100%. Pana si masinile noi, tractoarele, utilaje.
Si daca inflatia da inapoi la cum ai zis vei avea o dobanda reala de 2%?
Nu mai spun unde va ajunge bursa sau piata imobiliara pana in 2032..., s-ar putea sa fie dubla.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 11:06)
Deformezi realitatea. Populatia poate obtine dobanzi de 8% la depozite (si nu de 4% cum ai scris), atat de la banci, cat si de la stat prin titurile Tezaur si Fidelis. Daca bancile ar acorda dobanzile la depozite cat inflatia, adica 16%, ce dobanzi ar trebui sa perceapa la creditele acordate populatiei si mai ales companiilor? 18-20%, ceea ce ar insemna falimentarea multor afaceri (cu implicatiile sociale corespunzatoare, somaj, credite neperformante, scaderea incasarilor la buget si cresterea cheltuielilor cu ajutoarele sociale), blocarea imobiliarelor (cu alte efecte negative asupra tuturor) si altele similare (de exemplu afectarea sectorului financiar, de exemplu, cu alte concedieri si remiteri mai mici la bugetul de stat) etc. care pot duce la o spirala de situatii neplacute. Degeaba cetateanul incaseaza o dobanda ceva mai mare depozitul (oricum mic) pe care il are la banca daca isi pierde locul de munca. Dobanzile mari la depozite ii ajuta pe smecherii care au meleoane la banci si nu lucreaza defel (dar chiar si lor li se pot infunda "afacerile") si ii afecteaza pe romanii de rand (care oricum mare banet nu au la banca), pe romanii cu afaceri care depind de creditarea interna (in detrimentul conurentei straine care are acces la finantare mai ieftina) si bugetul national (prin incasari mai mici atat de la angajati cat si de la companii si prin cheltuieli mai mari cu ajutoarele sociale). Norocul nostru ca nu este un destept ca tine la conducerea BNRului ca se alegea praful de tara asta care oricum este prost condusa in rest.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 20:43)
In primul rand iti multumesc pentru jignire = arata nivelul tau
in al doilea rand tu vorbesti cum dobanzile ridicate vor afecta citez = afaceri , imobiliare , economia in general
eu am vorbit cum inflatia imi afecteaza banii mei care ii pun deoparte pentru pensie .
Cand voi fi la pensie eu nu voi primi pensie de la afaceri, imbiliare , stat etc .
in al treilea rand = eu nu am sugerat ca BNR sa ridice ratele , eu am explicat de ce trebuie sa investim in altceva decit cash , depozite bancare sau obligatiuni de stat
adica exact unde spuneai tu = afaceri adica actiuni la bursa si imobilare
dar prefer sa fie actiunile si imobilare proprietatea mea nu proprietatea nu stiu cui din economie cum vorbesti tu in general = afaceri , imobilare , economie -- a cui ? si de ce nu ale mele ?
in general ideea a fost ca statul traieste SI pe banii celor care au bani = prin acest mecanism ( guvern - trezorerie- banca nationala ) care creeaza intentionat inflatie.
si treaba noastra este sa ne protejam de inflatie prin investitii care au un return mai mare decit inflatia si deci NU cash , depozite bancare , titluri de stat cu dobanda real negativa
pensia mea este in imobiliare si actiuni la bursa = care sint proprietatea mea si nu in proprietate comuna cu nu stiu cine ....
am vazut ce pensie au primit parintii mei de la stat dupa ce ani de zile au fost obligati sa investeasca in afacerile statului , in imobilarele statului si in general in economia statului .
nu , multumesc
prefer proprietatea privata
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 08:26)
E asteptat un alt Ceausescu?Nu mai vine!Au vazut ca a fost
omorit cu ajutor din afara tarii si nu mai risca nimeni.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 08:59)
Pe vremea lui Ceausescu, daca se deschideau granitele, se golea tara, nu mai ramanea nimeni sa stinga lumina. Cine ar mai fi stat la foame, frig, intuneric , n-aveai acces la carti, filme(mai importante pt un copil decat mancarea), puscarie daca comentai, dar n-aveam datorii?
N-ar ramane nimeni in tara, nimeni. Coreea de Nord asta eram noi pe vremea lui Ceasca.
Cati ar ramane in Coreea de Nord daca s-ar deschide granitele? Nimeni.
Bine ca nici ce fac actualii comunisti nu e ok. Au facut din Romania republica bugetarilor, platiti dublu fata de cei ce le platesc salariile, si republica pensionarilor speciali cu pensie de 8 ori mai mare in medie decat contributia. De unde si falimentul tarii.
Si risipa de bani pe vaccine care le aruncam expirate si terenuri de fotbal in panta, Dacia Logan la 20.000 eur bucata, si etc
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 11:03)
Banii împrumutați de stat ajung în economie, statul face infuzie de bani în afacerile private. Privații sunt niște pârliți evazioniști, inclusiv OMV, așa că nu plătiți voi salariile nimănui. Până și angajații din privat primesc niște mărunțiș la plic.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 11:23)
Avem deja 465 de ceausesti + clanurile lor + guvernantii + autoritatile locale + cumetrii lor.
Nu mai vreau ceausesti, vreau patrioti onesti si inteligenti.
Daca ti-e dor de Ceausescu il poti intalni in Coreea de Nord, Rusia, Belarus, China, Iran, Siria si in inca cateva tari de pe Glob si culmea, spre deosebire de epoca idolului tau, acum chiar poti iesi din tara oricand doresti, fara sa traga granicerii dupa tine.
Ajutorul de afara a fost dat pentru a-l da jos pe Ceausescu, dar moartea lui a fost opera autohtonilor. Daca nu ma crezi, intreaba-l pe Ilici.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 11:58)
Angajatii din privat primesc maruntis da pentru ca taxele sunt cat China, sa va suporte voua bugetarilor salarii duble. Si PARLITII VA PLATESC VOUA SALARII UMFLATE, PENSII SPECIALE NIMENI ALTCINEVA SA STII. OMW PETROM, si altii asa evazionisti cum credeti voi ca sunt duc in spate Romania de ani de zile Petrom e cel mai mare contribuabil la bugetul de stat.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 12:13)
DIn Coreea de N nu poti iesi din tara . Ala e comunism adevarat. Rusia, China au capitalism, exista proprietate privata e de mancare, sunt mall uri cam ca-n vest.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 14:17)
Creditarea, supraîndatorarea sclavilor, este cea care duce la dezvoltare economică.
Evazioniștii din privat sunt piedici în calea dezvoltării. :)
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 23:34)
Cred ca ar trebui sa vezi cum e raportat la total populatie.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 09:21)
As propune ca statul sa ia o inițiativa curajoasa : castrarea violatorilor ! Cred ca ar fi o investiție buna.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de credinciosul în data de 01.02.2023, 12:11)
ar avea mai multe c..ie si cred ca ar putea lua masurile corecte!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2023, 15:48)
Felicitari domnule!
Felcitari pt capacitatea de a aglutina si analiza informatii financiare publice, disponibile, dar ignorate de toti jurnalistii din main stream!
Felicitari pentru curaj !
Spor si inspiratie in tot ceea ce faceti!
5. Titlu
(mesaj trimis de Protaru în data de 01.02.2023, 17:08)
Romania e un stat esuat, dar cuvantul "faliment" e cam mult.