Unde-i şpagă, nu-i tocmeală

• "Tun" la Cişmigiu

Ultimul "tun" în materie de afaceri necurate este încredinţarea pazei parcurilor Cişmigiu şi Tineretului unei firme care, în decembrie 2008, avea un singur angajat şi venituri de trei lei în acte.

Este vorba despre "Burs Team SRL" din Bucureşti, care a obţinut un contract de 2,2 milioane de euro de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, ce se regăseşte în subordinea Primăriei Capitalei.

Deşi firma de pază avea un singur angajat la finalul lui 2008, la 1 februarie număra 650 de salariaţi, potrivit lui Daniel Dima, managerul firmei în cauză.

Gabriel Iosif, directorul de la Lacuri şi Parcuri, a recunoscut că firma nu respecta, la momentul semnării contractului, condiţiile necesare pentru a asigura paza parcurilor Tineretului şi Cişmigiu.

Bogdan Oprea, preşedintele firmei de securitate BGS, ne-a declarat că cei care se află în spatele acestor afaceri ar trebui arestaţi, deoarece nu s-a organizat licitaţie pentru paza parcurilor bucureştene menţionate:

"Ce s-a întâmplat este o chestiune de abuz ordinar. Cu toţii plătim pentru paza locurilor publice, care, de fapt, se acordă pe alte criterii decât cele profesionale, şi anume, pe criteriul <şpăgii>. Nu este posibil ca licitaţia şi semnarea unui contract de pază să aibă loc într-o singură zi, în condiţiile în care nu îndeplinea toate condiţiile pentru a-şi îndeplini obligaţiile.

Noi nu am fost chemaţi la licitaţie, cum de altfel nicio altă firmă de pază nu a fost invitată la negocieri, în condiţiile în care minimum cinci firme ar fi trebuit să participe. Şi ne mai mirăm că a crescut infracţionalitatea !"

Preşedintele BGS spune că doar 5% din cifra de afaceri a companiei se regăseşte în contractele cu statul, care "sunt câştigate pe merit, nu pe şpagă", adăugând: " Noi avem un contract cu primăria sectorului trei pentru paza parcurilor, şi dispunem de toate mijloacele necesare pentru a asigura securitatea la nivel înalt. Preţul nostru este de 8,5 lei/oră/agent, mult mai ieftin comparativ cu "Burs", care are un tarif de 11,7 lei/oră/agent".

Bogdan Oprea mai spune că, pentru multe oraşe din ţară, serviciile de pază sunt ineficiente: "În prezent, în ţară, contractele sunt în mâna unor firme de securitate neprofesioniste, formate din patru sau cinci echipe de intervenţie, care întârzie şi câte 30-40 de minute până ajung la locul unei infracţiuni. În Bucureşti, noi avem peste 100 de echipe de intervenţie, iar în oraşele mici, şapte-opt".

• Afacerea "Sterling": ce-i al nostru e al vostru

Afacerea "Sterling" a stârnit pasiuni politice şi dezbateri publice înverşunate în ultima perioadă. Premierul Boc l-a acuzat pe Tăriceanu că a pregătit încă din 2007 ordonanţa de urgenţă care a permis transformarea unui contract de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră în contract de concesiune.

În afacerea zăcămintelor, compania britanică "Zeta Petroleum" a primit de la Guvernul Tăriceanu trei concesiuni, în 2007 şi 2008, după ce aceasta a devenit parteneră a grupului "Rompetrol", aşa cum arată site-ul de investigaţii vot.ro.

Potrivit jurnaliştilor, Bogdan Popescu, administrator al companiei "Rompetrol Well Services", totodată administrator al sucursalei companiei britanice "Zeta Petroleum", din martie 2007, ar fi contribuit la încheierea afacerilor de zăcăminte concesionate de Guvernul Tăriceanu.

Afacerea s-ar fi realizat prin intermediul lui Dorin Marian (şeful cancelariei primului - ministru), Bogdan Gabudeanu (fostul sef al ANRM) şi al lui Petru Buzescu (avocatul companiilor implicate în explorarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră).

Călin Popescu Tariceanu a negat implicarea în scandalul concesionărilor din Marea Neagră, şi, considerându-se calomniat, a hotârât să-şi facă dreptate în justiţie pentru acuzaţiile aduse de Emil Boc şi Iulian Iancu.

• Nu numai celebrităţile devin infractori

În condiţiile în care numărul jafurilor şi atacurilor armate a sporit în ultima vreme, ministrul de Interne, Dan Nica, a anunţat recent suplimentarea numărului de poliţişti şi jandarmi implicaţi în ordinea şi siguranţa publică.

În ultima perioadă, au avut loc mai multe evenimente şocante.

Unul dintre ele este răfuiala de la mall-ul din Drumul Taberei, de sâmbătă seară, dintre clanul lui Eugen Preda şi bodyguarzii centrului comercial.

La sfârşitul lunii ianuarie, peste 60 de arme au fost furate din Unitatea tehnică militară din Ciorogârla, judeţul Ilfov. Şaptesprezece persoane au fost demise de ministrul Apărării, Mihai Stănişoară. Printre persoanele eliberate din funcţie din cauza neglijenţei, care a permis producerea incidentului de la Unitatea militară din Ciorogârla, se află şi şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul locotenent Constantin Croitoru.Totodată, şapte persoane au fost arestate.

Cel mai grav este că doi dintre cei reţinuţi în cazul furtului de arme de la Ciorogârla sunt militari de carieră.

La două săptămâni după incidentul de la Ciorogârla, are loc un jaf răsunător: cel al Băncii Comerciale Transilvania din cartierul clujean Mănăştur. Atacul nu s-a soldat cu victime, cei doi bărbaţi, iniţiatori ai jafului, fiind surprinşi de camerele de supravegheat cum i-au ameninţat pe casieră şi pe paznicul instituţiei. Banca Transilvania susţine că jefuitorii au plecat cu o sumă în lei, echivalentă a circa 70.000 de euro, din Agenţia BT Mănăştur din Cluj.

Epopeea actelor de violenţă este completată de incidentul de la Braşov, care s-a soldat cu împuşcarea mortală a două persoa­ne în plină zi, în faţa unei case de schimb valutar. O a treia persoană a fost rănită.

Alte jafuri răsunătoare s-au mai înregistrat la o benzinărie din Sângeorz-Băi, unde patru bărbaţi înarmaţi au furat dulciuri, ameninţând-o pe vânzătoare cu arma, şi în Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Oradea, unde doi tineri cu cagule au furat un calculator din biroul directorului adjunct.

Marţea trecută, un bărbat a furat unui angajat dintr-o sală de jocuri din Calafat suma de 6.000 de lei, acesta fiind prins de poliţişti, şi tot marţi, doi studenţi israelieni au fost reţinuţi în cazul atacului cu cocktail Molotov asupra unui club din Cluj.

Cei doi, studenţi la Facultatea de Medicină din Cluj, au ales să protesteze, pe această cale, ca urmare a refuzului agenţilor de pază de a-i mai lăsa să intre în clubul în care provocaseră, cu o noapte în urmă, un conflict.

Concluziile le putem trage singuri, aşa cum ne îndeamnă şi preşedintele BGS: "E vital să înţelegem că paza trebuie să ocupe locul întâi, nu doisprezece, în vremurile pe care le trăim".