Polonia a fost campioana economică a Europei în 2009, iar performanţa sa a fost caracterizată drept "miracol", inclusiv în presa noastră din ultimii doi ani. Încă de la căderea comunismului, Polonia a fost unul dintre campionii tranziţiei, în condiţiile aplicării terapiei de şoc şi a anulării unei părţi importante a datoriei publice externe.
Intrarea în Uniunea Europeană a amplificat şi mai mult optimismul privind perspectivele economice ale ţării. Organizarea Euro 2012 va cos-ta Polonia 23 de miliarde de euro şi este văzută ca un stimulent important al investiţiilor din infrastructură, conform datelor prezentate pe site-ul euinfrastructure.com.
Este totul prea frumos pentru a fi adevărat? Într-un interviu recent acordat Reuters, Miroslaw Gronicki, fost ministru de finanţe al Poloniei şi actual consilier al Băncii Naţionale a Poloniei, a precizat că banca centrală a amânat publicarea balanţei de plăţi, ca urmare a unor probleme statistice.
La prima vedere, avem o declaraţie nevinovată despre nişte rapoarte statistice seci. Dar analiştii de la Danske Bank au preluat declaraţiile lui Miroslaw Gronicki, au reevaluat datele macroeconomice ale Poloniei şi au ajuns la nişte concluzii îngrijorătoare: creşterea capitolului de erori şi omisiuni al balanţei de plăţi ar putea fi rezultatul unei subestimări majore a importurilor, cu circa 10 - 15 miliarde de euro în 2010, ceea ce a condus la supraestimarea PIB-ului şi a creşterii economice.
Lanţul slăbiciunilor nu se opreşte aici: o supraestimare a Produsului Intern Brut a cosmetizat atât deficitul bugetar cât şi pe cel de cont curent, iar Danske apreciază că datoria publică a depăşit, probabil, cota de 55% din PIB (n.a. datele preliminare ale Ministerului de Finanţe de la Varşovia arată 53,5% din PIB pentru 2010), care trebuie să declanşeze automat implementarea unui program dur de austeritate.
Marek Belka, guvernatorul Băncii Poloniei, doarme tot mai greu noaptea din cauza acestui capitol al balanţei de plăţi, după cum a declarat unui ziar financiar polonez, preluat de Reuters.
Declaraţiile iniţiale ale lui Gronicki au fost analizate şi de Warsaw Business Journal, care scrie că "discrepanţele majore de la nivelul datelor statistice oficiale au ridicat întrebări cu privire la adevărata stare de sănătate a economiei". "Acesta este un motiv de îngrijorare, dar încă nu trebuie să intrăm în panică", au precizat experţi economici pentru WBJ. Conform articolului din WBJ, datele Biroului Central de Statistică polonez arată un excedent comercial faţă de Germania de 2 miliarde de euro în 2010, în timp de datele Biroului Federal de Statistică din Wiesbaden arată un excedent comercial al Germaniei faţă de Polonia de circa 12 miliarde de euro.
Dacă ne amintim bine situaţia Greciei, fără a forţa comparaţii între cele două economii, adevărata faţă a finanţelor publice a văzut lumina zilei după o perioadă îndelungată, în care situaţia părea controlabilă. Când a venit şi panica autorităţilor de la Atena, a investitorilor şi a autorităţilor de la Bruxelles, era prea târziu pentru a evita falimentul Greciei.
Analiştii de la Danske Bank apreciază că incertitudinea care planează acum asupra conturilor naţionale ale Poloniei pune sub semnul întrebării calitatea statisticilor oficiale de la intrarea ţării în UE în 2004, "când a început, aparent, problema creşterii erorilor şi omisiunilor." (vezi grafic 1). Acestea au ajuns până la 4% din PIB, conform estimărilor preliminare. Danske Bank mai punctează şi un aspect care ne priveşte direct: "Polonia şi România sunt singurele ţări din UE care nu publică datele privind conturile naţionale în conformitate cu standardele Eurostat (ESA95). "Să fie şi ieşirea noastră din recesiune tot un miracol? (vezi grafic 1)
Gazeta Wyborcza a enumerat, la începutul lunii decembrie 2010, factorii care au determinat performanţa economică a Poloniei din ultimii doi ani: consumul puternic, creşterea investiţiilor şi o mai mare încredere a companiilor.
Din păcate, creşterea economică a avut loc doar pe fondul unei deteriorări grave a finanţelor publice şi a unei relaxări monetare extreme. Deficitul bugetar a crescut accentuat în 2009, până la 7,2% din PIB, de la 3,8% în anul precedent, iar dobânda de politică monetară a fost menţinută la minimul istoric de 3,5% în perioada iunie 2009 - ianuarie 2010, în condiţiile unei ţinte de inflaţie de 2,5%.
Depăşirea semnificativă a acesteia, de la sfârşitul anului trecut, a determinat Banca Naţională a Poloniei să majoreze dobânda de intervenţie până la 3,75%. Rata anuală a inflaţiei din ianuarie 2011 a fost raportată iniţial ca fiind de 3,8%. La publicarea datelor pentru februarie, care arătau o creştere anuală a preţurilor de 3,6%, rata inflaţiei din luna precedentă a fost revizuită la 3,6%, sub nivelul actual al dobânzii de politică monetară. Revizuirea este foarte convenabilă pentru banca centrală, care poate să mai justifice astfel amâ-narea unei noi creşteri a dobânzii.
În august 2008, rata şomajului din Polonia a coborât până la 8,8%, minimul ultimilor 20 de ani, pe fondul creşterii numărului de emigranţi către Europa de Vest. După creşterea economică de 1,7% din 2009, rata şomajului a urcat până la 12,1%, iar la sfârşitul lui 2010 a ajuns la 13,2%. Este explicată această creştere doar prin revenirea emigranţilor, pe fondul recesiunii europene? Sau reflectă deficienţe structurale semnificative ale economiei?
Ultima variantă pare să fie susţinută de scăderea producţiei industriale şi a producţiei bunurilor de capital cu 3,5%, respectiv 10,8%, în 2009. În timp ce producţia bunurilor intermediare a scăzut cu 7%, producţia bunurilor de consum durabile a crescut cu 13%. Formarea brută a capitalului fix şi-a continuat scăderea, în termeni nominali, şi în 2010, cu 3,2%, până la 276,1 miliarde de zloţi.
Această distorsionare a structurii producţiei este uşor de explicat, dacă urmărim evoluţia creditului din economie (vezi grafic 2).
Între 2000 şi 2010, PIB-ul a cres-cut, în termeni nominali, cu 89,8%, creditul acordat populaţiei cu 747% (!), creditul acordat firmelor cu 102%, iar creditul acordat sectorului public (n.a. guvernamental şi administraţii locale) cu 138%. Cum pot fi rambursate aceste credite, mai ales în cazul gospodăriilor populaţiei, când există o discrepaţă aşa de mare între creşterea veniturilor şi a creditelor?
Deteriorarea accentuată a finanţelor publice a determinat autorităţile să treacă la o nouă "reformare" a sistemului de pensii, prin reducerea contribuţiilor către fondurile private de la 7,3% la 2,3% din salariul lunar. Proiectul legislativ a trecut deja de camera inferioară a Parlamentului, conform unei ştiri DPA, iar aprobarea Senatului va permite aplicarea legii din luna mai 2011. Diferenţa va intra în conturile fondului public de pensii şi va fi utilizată, probabil, pentru acoperirea găurilor bugetare. Aceluiaşi scop îi vor fi dedicate şi veniturile obţinute în urma unui nou val al privatizărilor. Renaţionalizarea parţială a pensiilor va permite guvernului polonez să nu mai împrumute 190 de miliarde de zloţi până în 2020 (n.a. circa 67 de miliarde de dolari) pentru a plăti pensionarii actuali.
Leszek Balcerowicz, fost ministru de finanţe şi fost guvernator al băncii centrale a Poloniei, a fost unul dintre economiştii care s-au opus acestui plan, considerând că va conduce la reducerea semnificativă a pensiilor viitoare. "De ce nu se uită guvernul la cheltuielile mult mai mari ale administraţiei publice, inclusiv ale birocraţiei, care a crescut semnificativ în ultimii ani?", l-a întrebat Balcerowicz pe actualul ministru de finanţe în cadrul unei dezbateri televizate.
Biroul Central de Statistică de la Varşovia va publica astăzi datele finale pentru contul curent din 2010, care pot determina o revizuire a principalilor indicatori macroeconomici din ultimii 7 ani. Se va dovedi şi performanţa economică a Poloniei doar o iluzie, alimentată de creşterea necontrolată a creditării?
Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de aleraş de la oraş ! în data de 31.03.2011, 09:34)
Domnule, chestia cu excedentul comercial de 2 mld faţă de Germania e tare de tot ! Iată ,români ,explicaţia Miracolului din Polona, ţară nevecină dar prietenă !