INTERVIU CU MARIUS BOSTAN, FOST MINISTRU AL COMUNICAŢIILOR: "Unele state încearcă să vulnerabilizeze România şi să profite de breşele în securitatea cibernetică"

Reporter: Franţa şi Germania vor legi europene care să permită, în cadrul eforturilor antiteroriste, stocarea datelor despre persoanele care călătoresc în spaţiul UE şi obligarea operatorilor serviciilor de mesagerie să ofere acces, în baza unui mandat judiciar, la conţinutul conversaţiilor. Cum pot autorităţile să asigure securitatea cetăţenilor fără să le îngrădească drepturile? Cum vedeţi legile pentru securitatea cibernetică de la noi?

Marius Bostan: Este nevoie de o justă balanţă între drepturile cetăţeanului şi nevoia de siguranţă, de securitate. Atât timp cât există un stat de drept funcţional şi accesul la aceste date se face pe baza unei legi corecte şi a unui mandat judiciar, nu cred că sunt probleme.

Din păcate acţiunile teroriste şi inventivitatea criminalilor au nevoie de reacţii pe măsură din partea instituţiilor care au în sarcină protejarea cetăţenilor.

Pentru asta e nevoie de instrumente legale precise, care să nu lase loc abuzurilor potenţiale din partea unor persoane sau grupări care pot avea acces la date.

Este nevoie urgentă de Legea Securităţii Cibernetice. Proiectul era finalizat şi avizat de toate ministerele când am părăsit Guvernul. Inexistenţa acestei legi slăbeşte capacitatea de apărare a ţării şi lasă loc infractorilor cibernetici să acţioneze contra companiilor şi cetăţenilor. Sunt actori statali care încearcă să vulnerabilizeze România şi să profite de situaţia şi breşele lăsate. E nevoie de un răspuns pe măsură, de lege şi de participarea statului şi companiilor private în întărirea securităţii cibernetice. În plus e necesară educaţia la nivelul tuturor funcţionarilor publici şi în special a celor responsabili de infrastructurile cibernetice.

Reporter: La noi, SRI, a fost acuzat de patru ONG-uri că a demarat un proiect "de supraveghere în masă a românilor", cu bani UE, proiectul presupunând crearea unei baze de date comune, de la majoritatea instituţiilor publice. Cum comentaţi aceste acuzaţii?

Marius Bostan: Nu este un proiect de supraveghere în masă. Este un proiect normal şi firesc de acces rapid la informaţii necesare în cazuri speciale. Este un proiect ce va permite unui sistem informatic să facă analize şi asocieri în baze de date uriaşe. Este inteligenţă artificială şi big dată şi este important să fie construit ţinându-se cont de ultimele evoluţii în cognitive computing. Toate statele civilizate şi puternice au acest gen de sisteme şi chiar unele foarte performante. Credeţi că dacă vorbeam de un proiect "special", care nu respectă statul de drept, se făcea finanţarea din fonduri europene? "Urmele" de intervenţie în sistem pot fi urmărite şi auditate. Nu va fi un black box şi posibilele abuzuri pot fi sancţionate. Şi nu mă îndoiesc că vor fi sancţionate drastic dacă vor există. Este un proiect normal şi firesc şi evident vor fi proceduri precise care să evite posibile abuzuri. Un asfel de sistem este necesar pentru combaterea terorismului şi infracţionalităţii. Acest proiect va duce la reducerea costurilor şi va reduce timpul pentru luarea celei mai bune decizii.

Pe de altă parte, consider oarecum firească reacţia unor organizaţii dacă luăm în calcul istoria recentă a României, regimul comunist criminal şi metodele de supraveghere şi eliminare a opozanţilor şi chiar istoria foarte recentă de după 90 când diverse persoane din serviciile de informaţii s-au implicat în politică sau afaceri.

Din fericire, în ultimii ani, după aderarea la NATO, mai mulţi tineri profesionişti au fost avansaţi şi în instituţiile care ne protejează avem un sprijin pentru statul de drept şi interesele României. În faţa noilor provocări venite din spaţiul estic şi din cel oriental este mare nevoie să folosim tehnologia informaţiei pentru apărarea civilizaţiei, a cetăţenilor şi a moştenirii lăsate de înaintaşi.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la securitatea informatică în România?

Marius Bostan: Avem mare nevoie de ea. Este evident că penetrarea sistemelor informatice este o armă dintre cele mai eficiente. Este evident că numărul atacurilor creşte exponenţial şi este evident că avem nevoie de capacitate de reacţie rapidă. Internetul nu are graniţe şi securitatea cibernetică nu urmează mereu filozofia clasică a abordării în problemele clasice de securitate. Construirea "zidurilor" nu este o soluţie suficientă. Avem nevoie de curaj, atitudine proactivă şi viteză în adoptarea cadrului legal şi coerenţă în implementarea strategiei de securitate cibernetică. Măsuri precum creşterea capacităţii de investigare a incidentelor, implicarea operatorilor şi companiilor deţinătoare de infrastructuri, pregătirea şi mărirea numărului de specialişti, dezvoltarea infrastructurilor de protecţie, inovarea, parteneriatul public privat, educaţia pentru securitate cibernetică începând de la şcoala primară sunt urgente şi au nevoie de oameni harnici, inteligenţi, patrioţi şi care respectă termenele asumate. Nu avem timp pentru lamentări, orgolii, droburi de sare şi nehotărâre în acest domeniu pentru că riscurile de furt, spionaj cât şi de atac direct asupra unor sisteme din partea unor actori statali interesaţi în destabilizarea Europei sunt crescute. Cooperarea inter-instituţională şi cu mediul privat ar trebui accelerată.

Reporter: Cu ce va ocupaţi, după ce aţi părăsit funcţia de ministru al

Comunicaţiilor?

Marius Bostan: Nu am fost născut ministru. Poziţia de ministru m-a făcut să înţeleg mai profund problemele ţării şi să gândesc soluţii. Într-o formă sau alta, aproape toată viaţa adultă am fost preocupat de bunul mers al cetăţii şi am căutat să mă implic dacă am văzut că pot aduce un aport. Asta fac şi acum. Nu am luat vacanţă. Am fost doar câteva zile la Venus. Cred că România are nevoie de încă 4 ani de stabilitate şi coerenţă în actul guvernamental, de promovarea unor principii care să clădească România pe baze solide. România are nevoie de dezlănţuirea forţei economiei de piaţă, a capitalului privat într-un stat bazat pe principiile sănătoase ale civilizaţiei occidentale care au adus bogăţia şi stabilitate ultimelor milenii. Într-o Românie aşezată pe un drum bun ar veni acasă mulţi dintre cei plecaţi în pribegie, mulţi copii nu vor fi crescuţi numai de bunici sau vecini.

Încerc să coalizez forţe pozitive care să aşeze ţara noastră, a strămoşilor şi a urmaşilor noştri pe un drum cât mai bun pe care să-l parcurgem cu viteză sporită. E un proiect vast şi important şi nu era compatibil cu funcţia de ministru. Atât va pot spune deocamdată. La MCSI cred că lucrurile vor merge bine şi fără mine.

Reporter: Ce obiective aţi reuşit să îndepliniţi în mandatul de ministru? Ce regrete aveţi?

Marius Bostan: La retragerea mea din funcţie am făcut un scurt bilanţ. Am reuşit finalizarea, avizarea şi trecerea prin Parlament a proiectului de lege privind infrastructura fizică a reţelelor de comunicaţii, care va permite scăderea costurilor instalării de noi reţele şi de menţinere a vitezelor de internet, am finalizat şi avizat proiectul de lege al Securităţii cibernetice, proiectul de lege privind compatibilitatea electromagnetică şi alte iniţiative. Am făcut posibilă creşterea volumului şi numărului de plăţi electronice pe ghişeul.ro cu 50%, am deblocat şi finalizat 200 de puncte locale de acces care au inserţie în cadrul Programului RO-NET şi care asigură conexiunea la internet de viteză în mediul rural şi multe alte iniţiative care sunt în plan, am întărit guvernanţa corporativă la companiile din subordine. Un lucru foarte important este că am setat un mod de lucru şi am arătat că se poate ca un ministru să nu fie prizonierul unor grupuri de interese care fac proiecte IT uriaşe de împachetat fum şi dat ceaţă sau fură nesimţit din companiile din subordine. Am făcut foarte multe lucruri şi fără buget, ar trebui subliniat. Aş vrea să insist un pic pe acest mare câştig al Guvernului Cioloş. Oameni competenţi care nu fură. Am fost contratimp, am înţeles cum funcţionează mecanismele guvernării, le-am reparat din mers dar sunt multe de făcut. Ţara poate merge mult mai bine şi sunt convins că se poate. Putem şi cred că împreună cu oamenii buni din ţara noastră putem reuşi în ciuda mafiilor, imbecililor şi trădătorilor de ţară.

Reporter: Ce metode de privatizare consideraţi oportune pentru Poşta Română?

Marius Bostan: Cred că eficientizarea managementului, o strategie pe 7 ani şi apoi listarea la bursă este un drum bun pentru Poşta Română. Planificarea inteligenţă, atragerea finanţării dezvoltării, îmbunătăţirea condiţiilor pentru lucrătorii poştali odată cu întărirea demnităţii de funcţionar, un management cinstit şi nu preocupat doar de propriile buzunare. Listarea la bursă poate oferi posibilitatea fiecărui angajat să devină acţionar să fie mult mai atent la încercările de devalizare şi să le contracareze. Poşta a fost mereu sub asaltul hoţilor de toate categoriile. Acum a ieşit de sub asalt şi dacă mai sunt necesare schimbări sunt sigur că vor fi făcute cu precizie chirurgicală. Am încredere că Poşta va fi în câţiva ani o companie valoroasă care va fi lider la cota bursei.

Reporter: Ce consideraţi că trebuie să facă statul cu participaţia la Telekom România? Cum apreciaţi managementul fostului CEO de la Telekom România şi evoluţia rezultatelor companiei?

Marius Bostan: În primul rând ar trebui asigurată integrarea fix-mobil operaţională şi juridică. Cred că partenerii noştri ar trebui să facă posibilă această fuziune şi să nu mai amâne nişte decizii dureroase. Datoria Telekom Mobile - fostul Cosmote este foarte mare şi are impact asupra fuziunii. Este o realitate care trebuie discutată şi analizată în continuare de către parteneri şi experţi până la găsirea soluţiei. Este în interesul acţionarilor să facă acest lucru şi să asigure un plan de afaceri mai curajos. Apoi putem vorbi de piaţa de capital. Nu este recomandată o listare numai a părţii de fix. Nu este recomandată şi nu cred că este de succes o listare a unei companii îndatorată excesiv, cu costuri mari, la compania mamă. E nevoie de o refinanţare transparentă. Statul Român ar mai avea şi opţiunea de a vinde 7,5% unui investitor instituţional interesat, care să aducă plus-valoare, fără să-şi piardă drepturile. Managementul fostului CEO a fost dezamăgitor şi rezultatele la fel. Am încredere că noul CEO înţelege mai bine realitatea pieţei româneşti şi am speranţa că va face ce trebuie făcut în beneficiul cilenţilor, acţionarilor şi angajaţilor.

Reporter: Cum vedeţi piaţa de capital de România? Ce consideraţi că ar trebui să facă Bursă de Valori Bucureşti pentru dezvoltarea pieţei de capital?

Marius Bostan: În primul rând, ar trebui să aibă întâlniri cu companiile şi să facă educaţie financiară, să prezinte avantajele finanţării pe piaţa de capital. Să se orienteze mai mult pe companiile din hi-tech şi să nu neglijeze IMM-urile. Cred că agricultură şi IT-ul ar putea fi factorul diferenţiator faţă de bursele din regiune. Ar trebui să ne identificăm cu ceva. Oricum faptul că acum se obţin randamentele cele mai mari din regiune, că se obţin randamente mult mai mari decât alte forme de plasament sunt cumva lucruri puţin cunoscute. Cred că listarea unui club de fotbal ar aduce notorietate, participare şi simpatie. Cred că ar trebui să se orienteze şi spre Republica Moldova să atragă câteva companii sănătoase şi solide de acolo. O altă direcţie importantă ar fi instrumentele cu venit fix. E o mare nevoie de finanţare nonstandard, de finanţare pe bază de goodwill, pe încredere. Obligaţiunile ar putea fi metoda de finanţare pentru companii mari şi proiecte complexe, autorităţi locale, pentru companii mici şi inovative, pentru obiective culturale. De exemplu pentru finanţarea construcţiei de biserici ar putea fi folosite obligaţiunile perpetue care să fie lăsate moştenire. De o biserică beneficiază generaţii întregi. Nu e foarte echitabil să fie doar această generaţie de sacrificiu. Ar fi bine ca efortul investiţional să fie distribuit. De exemplu, avem nevoie de 10 milioane să construim o biserica sau un obiectiv cultural. Se poate face o emisiune de obligaţiuni cu dobânda să zicem 3% (mai mult ca la un depozit bancar) care să fie plătită anual. Costul astfel va fi distribuit câte 300 de mii în fiecare an. Acest mecanism se poate aplica şi răscumpărării valorilor culturale. Oamenii nu donează neapărat, nu dau degeaba, fac un plasament care va fi fructificat de generaţiile următoare şi în plus cei care beneficiază plătesc costurile. Aşa pot fi tratate Catedrale, obiecte de patrimoniu precum Cuminţenia Pământului şi altele pe care ar trebui să le aducem acasă, alături de finanţare pentru spitale şi centre educaţionale. Listarea companiilor de utilităţi publice ar trebui făcută fără întârziere pentru a completa efortul din bani europeni.

Reporter: Palatul telefoanelor a fost scos la vânzare acum doi ani. Există vreo posibilitate să fie achiziţionat de stat?

Marius Bostan: În mod normal da. Din câte ştiu, există dorinţa Telekom de a vinde şi necesitate de cumpărare la unele instituţii care plătesc sume uriaşe pe chirii. Clădirea este o clădire cu încărcătură istorică, simbolică şi emoţională. Ştiu că ANCOM avea chiar bani în bugetul din anul acesta pentru cumpărare. Cred că ar fi o decizie bună pentru ambele părţi, oricum Statul are drept de preemţiune şi ştiu că sunt făcute şi evaluările.

Reporter: În ce stadiu aţi lăsat priectul Ro-Net şi cum vedeţi dezvoltarea lui?

Marius Bostan: Au fost finalizate 200 de locaţii, am lăsat o echipă lucrând, cu proceduri, obiective şi foaie de parcurs. Este necesară finalizarea în acest an, continuarea cu bucla locală şi eventual lansarea altor proiecte care să facă operaţională strategia NGN (Strategia reţelelor New Generation).

Reporter: Cât de politic este Guvernul tehnocrat?

Marius Bostan: Guvernul este de profesionişti. Politica în sens larg este implicare în viaţa cetăţii. Guvernul prin definiţie face politică, politici şi face să se întâmple foarte multe lucruri. Guvernul are nevoie de Parlament şi de interacţiune cu viaţa politică. Asta este normalitatea. Un Guvern are nevoie de coerenţă, nu poate amesteca moduri de gândire mult diferite despre funcţionarea societăţii. Recredibilizarea clasei politice prin intrarea în arenă a unor oameni oneşti, credibili, de succes cred că ar aduce ţării un plus substanţial care s-ar converti în bine pentru cetăţeni. Cred că oamenii buni nu ar trebui să stea deoparte, ar trebui să se implice să devină jucători, să fie de fapt cei care schimbă jocul mlăştinos, corupt şi dăunător pentru societate.