Japonia a răpus Germania într-un meci total dezechilibrat din punct de vedere al posesiei. Evident, rezultatul contează în clasament şi nu procentele în care plimbi mingea în lung şi în lat.

În prima repriză, Germania a avut 81% posesie, deoarece a vrut să fie oarecum amabilă cu partenerul de joacă, iar golul lui Gundogan a părut foarte puţin pentru raportul de forţe din teren. Altfel, a părut că asistăm la un meci de sumo în care un luptător profesionist se confruntă cu un adolescent agitat. Ca în orice luptă disproporţionată, apare şi momentul de slăbiciune în care uriaşul nu ştie de unde vine lovitura năucitore. Japonia a ratat o ocazie uriaşă în minutul 72 şi a înscris două minute mai târziu prin Doan. Lovitura este dată de Asano (foto), iar uriaşul a căzut în genunchi şi aşa a rămas până la finalul întâlnirii.

Altfel, germanii nu s-au lăsat şi au protestat la adresa FIFA, la începutul meciului, la fotografia oficială fiecare jucător a ţinut mâna dreaptă la gură. O palmă binemeritată pentru un for mondial tot mai restrictiv cu libertatea de exprimare a actorilor principali, dar palmele au obiceiul să circule tur-retur şi uneori se întorc.

Scrupulozitatea arbitrajului video este uşor enervantă atunci când verifică zeci de secunde faze pe care le-ar desluşi instantaneu chiar şi un telespectator care urmăreşte un concert al unui grup psaltic transmis de Trinitas TV în timpul meciului. La partida dintre Germania şi Japonia am asistat la două astfel de episoade, la penalty-ul acordat pentru europeni (portarul Gonda a reuşit performanţa să faulteze de două ori în aceeaşi fază) şi la anularea golului marcat de Havertz (un ofsaid evident şi pentru un tuşier cu deficienţe de vedere). Totuşi, ascultându-l pe comentatorul TVR, Narcis Şelaru, omul cu nişte accelerări şi frâne în glas greu de imitat (executate contratimp cu jocul respectiv), care la ambele faze era absolut nelămurit, înţelegem de ce este necesar excesul de verificări: ca să priceapă chiar şi cei care nu se pricep. Totuşi e şi un punct unde sunt total de acord cu comentatorul TVR, Rudiger chiar este un fundaş excepţional... dar nu tot meciul şi nu când îşi ironizează adversaul alergând în batjocură.