De ieri, toţi mexicanii vor şti că un meci de fotbal durează 90 de minute, plus ceva mărunţiş. Dacă ar fi fost ceva mai scurt, acum erau în sferturile de finală, aşteptând un adversar, Costa Rica, cotat de toată lumea drept facil. Louis Van Gaal o fi un mare patriot, dar la viitoarele meciuri ar trebui să le permită jucătorilor să se încalţe cu ghete de fotbal obişnuite, nu cu saboţi de lemn tradiţionali, cu crampoane înfiletate manual. Pentru că aceasta este singura explicaţie pentru jocul execrabil practicat de vicecampioana mondială, schimbarea echipamentului de joc, în punctele esenţiale. Robben e un jucător bun şi un simulator şi mai bun, dar este evident că până la finalul turneului nu va mai obţine niciun penalty.Teoretic Olanda este în acest moment cu 1,5 picioare în semifinale, dar în Brazilia nimeni nu mai zice hop până nu sare pârleazul, inclusiv atunci când conduce în minutul 88. Chiar dacă echipa sa părăseşte turneul final, Ochoa este una din revelaţiile acestui campionat mondial, şi cum este liber de contract, este posibil ca de săptămâna viitoare să devină un om bogat. Merită!
În schimb pe greci norocul îi ţine doar 90 +1 minute. Ce se întâmplă în prelungiri şi la loviturile de departajare e o chestiune de răzbunare, răzbunarea fotbalului care a fost păcălit de prea multe ori de Papastathopoulos, Christodoulopoulos şi restul companiei, chiar dacă în ultimele două meciuri oamenii care ne-au lăsat acasă au evoluat mai ofensiv ca niciodată. Costa Rica s-a apărat admirabil cu un om în minus, demonstrând că atunci când interesele o cer sunt capabili să joace mai închis şi mai urât decât Grecia.
