Mult zgomot pentru nimic. Cam aşa au stat lucrurile în privinţa meciului Germania - Grecia, ultra-potenţat de amatorii de senzaţii tari, care reuşesc să se îmbete cu apă rece. Nu s-a întâmplat nimic din punctul de vedere al unei eventuale surprize, lucrurile desfăşurându-se exact aşa cum îşi închipuia orice om care privise meciurile de până acum ale turneului final, cu Germania la timonă, atacând organizat şi Grecia stând cu spatele la zid şi aşteptând o minune venită dinspre Olimp.
Singura surpriză a constituit-o numărul de goluri, dar la acest lucru au contribuit mai mulţi factori. Grecii au marcat de două ori şi datorită aroganţei lui Joachim Low, care a decis să trimită mai multe rezerve pe teren. În cele din urmă rezultatul l-a ajutat pe tehnician, dar gestul rămâne urât. Asemenea ghiduşii nu se fac la un turneu final, într-un meci eliminatoriu. Dacă ar fi evoluat împotriva Spaniei, cu siguranţă Low ar fi jucat cu tot ce are mai bun în lot, dar pentru că a fost Grecia s-a gândit să desconsidere puţin adversarul. Trist, o nouă lecţie de reţinut în actualul context european, despre cei care devin mult prea puternici şi îşi tratează partenerii cu maximă aroganţă. Revenind la număratul golurilor, un alt factor decisiv a fost portarul Greciei, Sifakis. Jenantă prestaţie pentru un fotbalist care ar fi trebuit să fie cheia de boltă a unei echipe care se apăra disperat. Nu a reuşit să reţină nicio minge, toate fiind respinse în faţă în ghetelor atacanţilor germani. Cu siguranţă în Liga a 2-a românească găsim cel puţin trei apărători ai buturilor mai buni.
Aş zice că germanii nu au de ce să sărbătorească şi nici grecii nu trebuie să fie trişti. Apropo de fericire, vecina de scaun a celebrului Mircea Sandu, Angela Merkel, are un stil de a se bucura la goluri care îmi provoacă milă şi sper să nu mai aibă ocazia să se manifeste astfel la acest Euro. Chiar dacă iniţial aroganţa nu costă nimic, în final trebuie plătită.
