Echipa naţională a ajuns în Germania pentru turneul final al Campionatului European. Cu această ocazie şi ultimul sceptic a fost convins, România va juca la EURO 2024.
Important este să participăm.
După ultimele două partide amicale (cu Bulgaria şi Liechtenstein) aflate sub semnul lui zero absolut, setările speranţelor au revenit la minim. Aşa cum ne-a sfătuit cu mulţi ani în urmă celebrul antrenor Emeric Ienei, nu ne facem iluzii ca să nu trăim drama deziluziilor. Ar fi şi destul de greu, chiar şi iluziile au nevoie de o bază, oricât de şubredă, iar în cazul nostru ea nu prea există. Rezultate proaste s-au înregistrat în meciuri amicale şi la case mai mari, fiind evident că jucătorii sunt mai preocupaţi să dribleze accidentările decât să facă acest lucru cu adversarii, dar dincolo de rezultatele similare, tricolorii par singurii care pretind laude atunci când nu este cazul şi sunt extrem de sensibili la orice fel de critică. Modul de a gândi al unora dintre ei este incompatibil cu performanţa şi asta ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat. Au repetat atât de mult că sunt un grup unit încât a priceput toată lumea, dar nu ar strica să arate mai multă unitate şi în fazele de joc.
Altfel, putem crede fără probleme, încă o săptămână, în minuni pentru că s-au mai văzut la acest nivel, iar din locul în care se află echipa noastră este posibilă doar ascensiunea. Ar fi păcat să nu ne bucurăm de aceste turneu, unde suntem printre participanţi, istoria recentă ne-a arătat că nu avem parte prea des de astfel de motive de satisfacţie.
