Cupa Mondial din Qatar oferă şi surprize plăcute. Nu e bine să zici hop până nu sari pârleazul, dar nu ne putem abţine să nu remarcăm un lucru pozitiv. Dincolo de inerentele faulturi de joc s-a observat un plus de fair-play în rândul fotbaliştilor. De altfel, până acum am avut un singur cartonaş roşu şi acela primit în urma unei intrări imprudente.
Mai mult, au existat numeroase partide tensionate, de situaţia din clasament sau de rivalităţi istorice, şi atât spectatorii în tribune cât şi fotbaliştii pe teren au reuşit să se comporte civilizat, cu respect pentru adversar. Un exemplu poate fi meciul Iran - SUA, care se disputa cu calificarea în optimile de finală pe masă şi care era privit de organizatori drept unul cu grad ridicat de risc. Meciul a fost aprig disputat, tensionat, au existat proteste pentru anumite faze, dar fotbaliştii nu au depăşit nicio clipă linia roşie. Spectatorii şi-au încurajat echipa favorită cum au ştiut şi cum au putut, fără derapaje, iranienii acceptând la final înfrângerea. De altfel tehnicianul iranian, Carlos Queiroz, a ţinut să transmită, după meci, felicitări americanilor şi le-a urat acestora succes în optimi. O atitudine plină de un normal care a tot lipsit în fotbal în anumite perioade.
Este clar că la această stare de fapt a contributit şi "Big Brother", cunoscut mai bine sub numele de arbitraj video, care înregistrează absolut tot ce se petrece pe gazon şi taxează orice fel de ieşire în decorul bunului simţ. Jucătorii ştiu că nu mai pot încerca să profite de neatenţia a trei arbitri prezenţi pe gazon, zecile de camere înregistrând fiecare gest, iar alţi arbitri, aflaţi în camera VAR transmit imediat ce se întâmplă. Chiar şi aşa, nervii sunt nervi şi de această dată au fost ţinuţi în frâu. Dincolo de toate neajunsurile acestei Cupe Mondială, multe dintre ele înregistrate înainte de startul ei, trebuie să salutăm acest pas uriaş pe drumul respectului între oameni, deocamdată cei de pe teren şi din tribune.
