Italia a câştigat Euro 2020. Finala cu Anglia s-a decis la lovituri de departajare, la capătul celor 90 de minute de joc scorul fiind egal, 1-1. Schimbarea în bine la nivelul jocului, impusă de selecţionerul Mancini, a fost răsplătită cu un trofeu major. După 53 de ani Italia redevine "regina" Europei, Anglia a aşteptat 55 de ani pentru un trofeu, iar aşteptarea va continua.

Cele două echipe s-au prezentat la start cu stări de spirit şi aşteptări diferite. Foamea de trofee era la fel de mare, deşi la nivel de palmares nu există comparaţie. Cum Anglia era în faţa primului succes după o lungă perioadă (în 1966 a triumfat la Cupa Mondială, tot pe Stadionul Wembley după un gol încă aprig contestat) tensiunea în rândul echipei era la cote foarte înalte. În ultimii 55 de ani, englezii au pierdut în semifinale la cinci turnee: Euro '68 şi '96, Cupa Mondială 1990 şi 2018 şi Liga Naţiunilor 2019. În materie de Campionate Europene, Italia stătea deja mai bine, a triumfat în 1968, iar în 2000 şi în 2012 a jucat finala turneului continental, dar a pierdut. În ceea ce priveşte Cupa Mondială, avantaj la fel de clar, italienii au obţinut patru trofee: 1934, 1938, 1982 şi 2006. Având în vedere că nu joacă istoria, meciul a pornit, din fericire, de la 0-0.

Din nefericire pentru italieni, acest scor nu a stat decât 2 minute pe tabelă, grăbiţi, englezii au executat cum scrie la carte un contraatac, iar Shaw a finalizat cu sânge rece. Din acest moment Anglia a pus stăpânire pe joc şi cu două excepţii, Italia a contat prea puţin în atac. Impresia era că pe teren sunt 13, 14 englezi şi nu ne referim aici la ceva legat de arbitri ci la o aşezare foarte bună în teren şi la un presing sufocant.

Pentru Mancini era evident că trebuie să schimbe planul tactic dacă îşi dorea să mai obţină ceva de la această finală. A schimbat şi balanţa s-a înclinat înspre italieni, care au egalat prin Bonucci. Pe final Anglia părea sufocată, excesul de dăruire din prima repriză lăsându-şi amprenta asupra rezervelor de energie. Cele două reprize de prelungiri au fost împărţite, câte una controlată de fiecare echipă. La loviturile de departajare s-a impus experienţa, 3-2 pentru Italia, dar un mare merit l-a avut şi tânărul portar Donnarumma (22 de ani), desemnat cel mai bun jucător al competiţiei.

Turneul final s-a terminat, trofeul merge la Roma, iubitorii acestui sport rămân cu multe amintiri plăcute, viaţa merge mai departe!