Dan Nicolaie

Sărbătoarea europeană a fotbalului începe astăzi. Cu o întârziere de un an. Mai bine mai târziu decât foarte târziu. Implicaţi organizatoric, dar nu şi strict fotbalistic, aşteptăm să vedem cum arată o mare competiţie desfăşurată în plină pandemie. Din start trebuie să admitem că nu am fost foarte norocoşi. Nu e vorba de absenţa tricolorilor, repet, la cum joacă poate e mai bine că nu s-au calificat, norocul ne-a lipsit la tragerea la sorţi. Despre oaspeţi numai de bine, dar Austria, Macedonia de Nord şi Ucraina, echipele care se vor intersecta în primele trei meciuri de pe Arena Naţională, nu prea sunt genul care să ţină capul de afiş. Ne aflăm la un festin la care noi servim un meniu dietetic. Fără sare şi piper. Cel puţin aceasta este impresia dinaintea startului, poate vom avea parte de unele surprize plăcute. În plus, graţie televizoarelor ne putem deplasa cu privirea pe arenele din Copenhaga, Londra, Munchen, Budapesta, Roma, Amsterdam sau Baku, Sevilla, Glasgow, Sankt Petersburg, pentru a urmări echipe cu exprimări mai aproape de gustul fiecăruia dintre noi. Important este să găsim un motiv de bucurie, pentru că despre asta este fotbalul atunci când eşti implicat în el doar ca suporter. Să reuşeşti să descoperi o insulă de relaxare într-un ocean de probleme. Pentru că probleme au fost mereu, nu s-au inventat cu ocazia pandemiei.

În 1982, la primul turneu final urmărit de mine integral, "pe bulgari", comunismul local scârţâia serios din punct de vedere economic, iar adulţii din jurul meu erau supăraţi din cauza puţinătăţii alimentelor care se mai găseau în magazine. Nu mai ştiu ce am mâncat în perioada aia, dar turneul din Spania a fost frumos. Patru ani mai târziu, acelaşi sistem comunist se gândea să ne sistematizeze satul, adică să ne dărâme casa. Tensiunea era mare, dar Maradona a reuşit să ne bucure. Casa a rămas în picioare, comunismul nu, iar în 1990, după primele luni de gustat libertatea, am început să vedem şi partea mai puţin plăcută a democraţiei originale şi să avem noi şi noi probleme. Minerii băteau bucureşteni în acel iunie, dar şi echipa naţională învingea URSS şi am fost pentru o clipă fericiţi. Problemele nu sunt doar generale, ci şi individuale. În 2000 eram concentrat pe un singur lucru, urma să devin tată şi aveam nişte emoţii enorme. Emoţiile partidei România - Anglia au fost foarte aproape să producă o naştere prematură, pentru că şi femeile sunt amatoare de fotbal. A fost bine în cele din urmă. Ne-am bucurat, de altfel a fost ultima victorie tricoloră la un turneu final. În 2010 înainte de startul Cupei Mondiale eram între două redacţii, adică şomer. În timpul turneului am regăsit bucuria şi un loc de muncă. Problemele nu se vor termina niciodată, dar din când în când le putem pune "pe pauză" şi cu un strop de speranţă în piept să mergem mai departe, indiferent de direcţie. Noi să fim sănătoşi, că belelele curg!

• Problemele Bucureştiului

A devenit o tradiţie să încercăm să scoatem cât mai mult în relief neajunsurile locale, mai ales dacă ne închipuim că nu suntem noi de vină pentru ele. Dacă suntem direct implicaţi, ne lăudăm. Problemele Capitalei sunt bine cunoscute, nu e nevoie să înceapă EURO 2020 ca să constatăm că oraşul are unele probleme, din când în când, fiecare dintre noi spune în gând sau unui prieten că Bucureştiul nu e foartre prietenos cu locuitorii lui. Iarba e mare prin parcuri, gunoiul a înghiţit Sectorul 1, toaletele fie lipsesc, fie sunt sigilate pentru datorii, de la Otopeni se ajunge greu, linia de metrou nu a mai fost construită, taximetriştii nu sunt îngeri, gropile din asfalt râd la soare şi nici măcar stadioanele construite pentru această ocazie nu sunt 100% gata. Spiritul critic e în plină acţiune. Dinspre oficiali lucrurile se văd altfel. Fostul internaţional Gheorghe Popescu anunţă că a fost o onoare pentru el să coordoneze organizarea Euro-2020 în Bucureşti: "Astăzi a fost ultima întâlnire a Comitetului Interministerial pentru organizarea EURO 2020, înainte de startul competiţiei. A fost o onoare şi o provocare pentru mine să coordonez cel mai interesant şi mai complex proiect sportiv organizat de România. Prima şedinţă a fost în februarie 2018. Au fost zeci de şedinţe. Dincolo de numărul lor, le ţin minte pe fiecare. În cariera mea, pe lângă trofeele interne şi internaţionale câştigate cu echipele de club, şi cele 116 meciuri pentru echipa naţională, mă voi mândri mereu cu faptul că am contribuit ca ţara noastră şi Bucureştiul să fie la un nivel înalt, in rândul ţărilor şi al oraşelor care vor găzdui acest turneu final de Campionat European. Am lucrat în aceşti 3 ani şi jumătate alături de reprezentanţii Guvernului, ai Companiei Naţionale de Investiţii şi de partenerii săi, ai Federaţiei Române de Fotbal şi Primăriei Capitalei. Tuturor, le mulţumesc". De reţinut: cel mai înalt nivel. Dar ce spun oaspeţii? Antrenorul echipei Ucrainei, Andrei Şevcenko este foarte mulţumit de organizare şi condiţii: "Am fost bine primiţi aici, suntem bucuroşi să fim la Bucureşti. Organizarea şi condiţiile de aici sunt foarte bune. Noi suntem în contact şi cu Florin Cernat (n.r. fost internaţional român care a jucat şi în Ucraina), el ne ajută cu ce avem nevoie, este foarte amabil". Cu siguranţă că suporterii ucrainieni vor fi mai puţin amabili, pentru că mulţi dintre ei nu vor locui la hoteluri de cinci stele şi nu se vor deplasa prin oraş într-un autocar de lux însoţit de poliţie. Nu trebuie neglijat un aspect, părerea suporterilor poate fi foarte mult influenţată de rezultatele propriei echipe şi cât de mult au stropit cu bere bucuria de după meci.

Găzduim patru meciuri, să ne bucurăm de ele!

• Tricolorii şi azerii, singurele gazde absente de pe teren

Dintre cele 11 ţări gazdă doar România şi Azerbaidjan nu au reuşit să se califice la EURO 2020. Situaţia nu este deloc plăcută, dar din păcate această absenţă nu reprezintă un accident, ci este efectul unei căderi constante a tricolorilor din toate punctele de vedere.

Ambasador la Bucureşti al turneului final al Campionatului European, fostul mare internaţional Dorinel Munteanu a vorbit despre această situaţie mai puţin plăcută: "Din păcate, la acest eveniment nu suntem reprezentaţi şi noi prin naţionala noastră. Sincer, nu ştiu dacă în afară de noi mai sunt ţări care organizează EURO 2020 şi sunt pe dinafară... cred că doar noi şi Azerbaidjan suntem pe dinafară. Mare păcat. E clar pentru noi că fiind gazde era bine să fim calificaţi. Am avut şanse, dar asta este. (...) După cum s-a abordat barajul cu Islanda a contat puţin şi lipsa de experienţă a selecţionerului, fără îndoială. Dar eu cred că şi dacă treceam de Islanda, am fi dat în finala barajului de calificare de Ungaria. Iar eu cred că în momentul de faţă, la cum am văzut eu Ungaria, era foarte greu să trecem peste şi să ne calificăm. Fiindcă Ungaria a demonstrat că este o echipă solidă şi în creştere. (...) În ce situaţie este fotbalul românesc astăzi, cred că organizarea a trei partide din cadrul grupelor şi a uneia din optimi la Campionatul European este cea mai bună oportunitate din punct de vedere al imaginii. Mă bucur pentru România, mă bucur pentru suporterii români care vor avea ocazia să vadă un asemenea turneu la ei acasă. Şi sper ca organizarea să fie ireproşabilă şi să ieşim cu bine".

----------------------------------

• Franţa, marea favorită

Campioana Mondială, Franţa, este marea favorită la câştigarea trofeului. Case de pariuri, matematicieni, statisticieni şi calculatoare performante indică acest lucru. Selecţionata Franţei, campioana mondială en titre, este principala favorită la câştigarea Campionatului European de fotbal, conform unui calcul al cercetătorilor din cadrul mai multor universităţi europene. Cercetători în matematică de la universităţile din Gent (Belgia), Innsbruck (Austria), Molde (Norvegia), Dortmund şi Munchen (Germania) au calculat şansele la victorie ale selecţionatelor care vor lua parte la turneul final între 11 iunie şi 11 iulie. Conform rezultatelor analizelor lor, Franţa are cere mai multe şanse (14,8%) să ridice trofeul Henri-Delaunay în data de 11 iulie, pe stadionul Wembley din Londra, cu ocazia finalei EURO 2020. Les Bleus" sunt urmaţi de Anglia (13,5%), Spania (12,3%), Portugalia, deţinătoarea titlului, şi Germania (ambele cu 10,1%), Belgia (8,3%), Italia (7,9%), Olanda (6,1%) şi Danemarca (4.6%). Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii au analizat mai multe date, precum rezultatele selecţionatelor respective în cursul ultimilor opt ani, cotele de la 19 case de pariuri, prestaţiile jucătorilor la cluburile lor şi la echipele naţionale etc.Pe baza acestor date diverse, un calculator a efectuat apoi 100.000 de simulări ale derulării meciurilor de la EURO 2020.

Potrivit unui studiu realizat de Stats Perform Predictor, Franţa, campioana mondială en titre, este cotată cu cele mai mari şanse (20,5%) la câştigarea trofeului, urmată de Belgia, clasată pe locul al treilea la Mondialul din 2018 (15,7%). Cele două favorite sunt urmate de Spania (11,3%), Germania (9,8%) şi Portugalia, deţinătoarea titlului continental (9,3%). Cele mai mici şanse la câştigarea trofeului (0,02%) le are selecţionata Macedoniei de Nord.

----------------------------------

• Finalele Campionatului European

2016 (Franţa) Portugalia - Franţa 1-0 (după prelungiri)

2012 (Polonia şi Ucraina) Spania - Italia 4-0

2008 (Austria şi Elveţia) Spania - Germania 1-0

2004 (Portugalia) Grecia - Portugalia 1-0

2000 (Olanda şi Belgia) Franţa -Italia 2-1 (golul de aur)

1996 (Anglia) Germania - Cehia 2-1 (golul de aur)

1992 (Suedia) Danemarca - Germania 2-0

1988 (Germania) Olanda - URSS 2-0

1984 (Franţa) Franţa - Spania 2-0

1980 (Italia) Germania - Belgia 2-1

1976 (Iugoslavia) Cehoslovacia - Germania 2-2, 5-3 după penalty-uri

1972 (Belgia) Germania - URSS 3-0

1968 (Italia) Italia - Iugoslavia 2-0

1964 (Spania) Spania - URSS 2-1

----------------------------------

• Golgheterii turneelor finale

1960: 2 François Heutte (Franţa), Viktor Ponedelnik (URSS), Valentin Ivanov (URSS), Dra¾an Jerković (Iugoslavia), Milan Galić (Iugoslavia)

1964: 2 Jesús María Pereda (Spania), Ferenc Bene (Ungaria), Deszö Novak (Ungaria)

1968: 2 Dragan D¾ajić (Iugoslavia)

1972: 4 Gerd Muller (RFG)

1976: 4 Dieter Muller (RFG)

1980: 3 Klaus Allofs (RFG)

1984: 9 Michel Platini (Franţa)

1988: 5 Marco van Basten (Olanda)

1992: 3 Henrik Larsen (Danemarca), Karl-Heinz Riedle (Germania), Dennis Bergkamp (Olanda), Tomas Brolin (Suedia)

1996: 5 Alan Shearer (Anglia)

2000: 5 Patrick Kluivert (Olanda), Savo Milo¹ević (Iugoslavia)

2004: 5 Milan Baro¹ (Cehia)

2008: 4 David Villa (Spania)

2012: 3 Fernando Torres (Spania), Alan Dzagoev (Rusia), Mario Gomez (Germania), Mario Mand¾ukić (Croaţia), Mario Balotelli (Italia), Cristiano Ronaldo (Portugalia)

2016: 6 Antoine Griezmann (Franţa)

----------------------------------

• "Domeniu" dedicat

Aşa cum v-am obişnuit, de mai bine de un deceniu, şi de această dată BURSA va avea o secţiune dedicată special acestui eveniment sportiv. Pe https://www.bursa.ro/euro-2020 veţi putea găsi zilnic informaţii, opinii, analize, dar şi elementele de statistică legate de scoruri, marcatori, clasamente, programul partidelor. Va fi un marcaj om la om pe toate terenurile cu un câştigător cert: cititorul.

----------------------------------

• Turneul protocoalelor

Pandemia a produs mai multe modificări în ceea ce priveşte turneul final, competiţia are mai puţine oraşe-gazdă, 11 faţă de 12 cât se stabilise iniţial, capacitate maximă redusă pe stadioane, protocoale stricte covid-19 şi implică restricţii de călătorie şi cerinţe de testare pentru coronavirus. UEFA a decis ca fiecare lot să fie format din 26 de jucători în loc de 23 de jucători. Aceasta pentru ca naţiunile participante să aibă suficiente resurse chiar şi în cazul testării pozitive a unor jucători cu coronavirus sau a necesităţii ca unii jucători să stea în izolare dacă au intrat în contact cu persoane infectate. Există posibilitatea ca meciurile să fie amânate cu cel mult 48 de ore dacă echipele au mai puţin de 13 jucători disponibili şi pentru ca fotbalişti suplimentari să fie chemaţi, dar doar dacă fotbaliştii în carantină sunt "retraşi definitiv" din lotul de 26. Totuşi, dacă o echipă nu se poate prezenta la meci în 48 de ore de la ora programată iniţial, partida nu se va juca şi echipa cu jucători infectaţi va pierde meciul cu 0-3. UEFA speră că protocoalele existente, constând în "bule" sigure în care să se afle jucătorii, stafurile şi personalul cheie, vor contribui la desfăşurarea competiţiei cu cât mai puţine elemente perturbatoare. Jucătorii şi stafurile nu vor fi nevoiţi să aibă contact direct cu presa pentru a-şi îndeplini îndatoririle media, pentru a se reduce riscul transmiterii virusului. Conferinţele de presă vor avea loc online, iar zona mixtă va fi una "de la distanţă", nu convenţională. Oraşele-gazdă ale turneului final s-au angajat ca la meciuri să fie prezenţi spectatori în număr redus, dintre organizatoare doar Budapesta pregătindu-se pentru un stadion plin la meciuri, însă cu proceduri de siguranţă îmbunătăţite şi cu cerinţe stricte pentru toţi cei care vor intra în arenă. La Munchen, vor putea fi prezenţi la fiecare meci cel mult 14.500 de fani (aproximativ 22 la sută din capacitatea totală), iar pe stadionul Wembley vor putea fi prezenţi cel puţin 22.500 de fani (25 la sută din capacitate). La Sevilla, stadionul La Cartuja va fi ocupat în proporţie de 30 la sută (18.000 de fani), în timp ce arenele din Baku şi Sankt Petersburg vor primi spectatori la 50 la sută din capacitatea totală. Unele gazde ar putea mări numărul de spectatori pe parcursul turneului, în funcţie de restricţiile valabile în ţările respective. Stadionul Wembley, care va găzdui semifinalele şi finala, ar putea fi la capacitate maximă, cu 90.000 de fani în tribune, în fazele superioare, dacă planurile autorităţilor britanice de renunţare la restricţii la 21 iunie vor rămâne valabile.

În ceea ce priveşte intrarea în stadioane pentru a asista la meciuri, fiecare oraş are cerinţe diferite de testare pentru fani. Pentru obţinerea brăţării covid-19 sunt necesare un bilet valabil pentru meci şi un test pentru coronavirus negativ sau dovada vaccinării. În oraşele care găzduiesc meciuri la Euro, deţinătorii de bilete vor avea diverse intervale orare pentru intrarea în stadion, urmând să li se verifice şi temperatura şi existând şi posibilitatea la unele arene să se facă teste rapide covid. Regulile impuse presupun ca unii fani să ajungă în stadion cu trei ore înainte de startul meciului. Dacă echipele participante beneficiază de excepţii care le permit tuturor jucătorilor şi stafurilor cu acreditări să călătorească liber între locurile de desfăşurare a competiţiei, pentru fani deplasările vor fi destul de dificile, din cauza regulilor care diferă de la oraş la oraş.

----------------------------------

• Organizatorii, gata de start

Pentru organizatori partea mai dificilă se apropie de final, startul competiţieie însemnând trecerea într-o altă etapă în care presiunea se mută strict în zona sportivă. Managerul de proiect din partea FRF, Florin Şari, a declarat că se aşteaptă la o proporţie de peste 60 la sută de spectatori străini la meciurile de pe Arena Naţională: "Dacă ne referim la străinii pe care îi luăm în considerare, ponderea celor care vor veni la cele trei meciuri din grupe este de peste 60 la sută. Din cele aproximativ 13.000 de locuri avute la dispoziţie de noi pentru spectatori, în jur de 60 la sută până la 65 la sută la meciurile din faza grupelor sunt cetăţeni străini. Şi dintre românii deţinători de bilete avem cote importante de non-bucureşteni, adică locuitori ai Braşovului, ai Constanţei... O altă informaţie pe care o deţinem este că la meciul din optimile de finală se inversează proporţiile, există un foarte mare interes al românilor pentru meci, interes care ne-a fundamentat solicitarea de creştere a capaciăţii. Este un foaret mare interes, iar Bucureştiul va avea de beneficiat".

Managerul de comunicare al FRF, Răzvan Mitroi, promite o experienţă sigură din punct de vedere sanitar pentru spectatorii care vor asista la meciurile de la Bucureşti: "Suntem gata să începem Euro-2020. Suntem foarte pregătiţi să oferim o experienţă sigură spectatorilor. Avem regulile impuse de guvern, dar şi de noi, şi de UEFA, în sensul că fiecare persoană care va intra pe stadion va fi verificată dacă este imunizată împotriva covid, dacă nu este, va putea să facă un test rapid la una dintre cele 21 de clinici din Bucureşti. Toată lumea va intra într-un mediu sigur şi riscul de îmbolnăvire va fi practic zero". Cea mai spectaculoasă realizare de la Arena Naţională este, în opinia lui Mitroi, centrul de transmisiuni TV: "Mie, cel mai spectaculos aici mi s-a părut centrul de transmisiuni TV. Este pe inel aici, are dimensiunile unui teren de fotbal, lucrează 200 de oameni acolo, care vor asigura o transmisie cu 36 de camere. Vom avea şi elicopter din care se va filma, avem camere mobile cu care se vor filma momentele din jurul arenei, va fi o producţie foarte specială, având în vedere că publicul nu are acces în măsura în care ne-am fi dorit, atunci partea de televiziune încearcă să înlocuiască experienţele pe care le-ar fi avut spectatorii. Semnalul captat cu cele 36 de camere se va transmite la Amsterdam, unde este centrul Euro de transmisiuni TV, se transmite prin două fibre optice, una prin nordul Europei, una prin sudul Europei, una este back-up la cealaltă, iar al doilea back-up este un van cu satelit care poate să transmită semnalul".

Alexandru Cândea, manager operaţional, spune că stadionul este pregătit şi îi va surprinde pe spectatori. Managerul stadionului din partea UEFA pe perioada turneului final, Taraz Mukovoz, s-a declarat mulţumit de nivelul de pregătire înaintea Euro-2020 la Bucureşti.