ADRIAN OROS: "România nu poate susţine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme"

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat luni la reuniunea Consiliului de miniştri AgriFish, ocazie cu care a declarat că România nu poate susţine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme în forma propusă, dar poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual.

Ministrul Adrian Oros a participat luni, 21 septembrie, la reuniunea Consiliului de miniştri AgriFish, care a avut loc la Bruxelles. Principalele teme aflate pe agenda Consiliului au vizat pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020 şi Regulamentul privind Planurile strategice PAC. De asemenea, s-au desfăşurat informări şi schimburi de opinii cu privire la comerţul agricol, precum şi discuţii ce vizează etichetarea nutriţională în câmpul vizual principal al ambalajelor alimentare.

În cadrul intervenţiei sale, oficialul român a susţinut necesitatea discutării şi clarificării aspectelor privind ambiţia de mediu a PAC, în vederea obţinerii unui acord ce vizează pachetul PAC.

"Din perspectiva ţării noastre, condiţionalitatea, eco-schemele şi contribuţia de mediu din Pilonul 2 reprezintă cele mai relevante elemente pentru ambiţia de mediu şi climă. Adrian Oros a subliniat că este necesară clarificarea modalităţilor în care aplicarea obligatorie a eco-schemelor de către statele membre nu atrage după sine un risc major de neutilizare a fondurilor alocate pentru aceste intervenţii", arată un comunicat al ministerului.

Referitor la stabilirea unui procent minim din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru eco-scheme, ministrul Adrian Oros a apreciat necesitatea ca această decizie să fie lăsată la latitudinea statelor membre.

"În acest context, ministrul a precizat că România nu poate susţine introducerea unui procent minim pentru eco-scheme în forma propusă, dar în spiritul compromisului, poate accepta un plafon minim de 5% introdus gradual. În egală măsură, România propune flexibilitate în transferul între eco-scheme şi alte plăţi directe, fără aprobarea anuală a Comisiei pentru utilizarea eficientă şi evitarea pierderii de fonduri. Totodată, ministrul a exprimat necesitatea elaborării unei liste orientative a eco-schemelor de către Comisie", arată ministerul.

Ministrul a susţinut că pentru GAEC 9 (Good Agricultural and Environmental Conditions) procentul de 5% nu ar trebui crescut, având în vedere că pe terenurile ocupate cu elemente productive, respectiv, culturile fixatoare de azot şi strat vegetal nu sunt aplicate produse fitosanitare.

Totodată, ministrul Oros a transmis că România susţine intenţia preşedinţiei germane de a menţine plăţile pentru zone cu constrângeri naturale în procent de 30%. De asemenea, ministrul a afirmat că un aspect extrem de important pentru ambiţia de mediu şi climă a noii PAC este stabilirea corectă a ratei de cofinanţare UE pentru măsurile de mediu şi climă şi stipularea clară a ratei de contribuţie a UE de 85% pentru regiunile mai puţin dezvoltate.

Referitor la plata redistributivă, ţara noastră consideră că trebuie să se acorde o mai mare flexibilitate statelor membre, ţinându-se cont de specificul fiecărei regiuni/categorii de fermieri, cât şi de politica naţională de dezvoltare a agriculturii. În acest sens, a fost susţinută eliminarea prevederii limitative a plăţii redistributive sau modificarea acesteia, astfel încât fiecare stat membru să aibă flexibilitatea de a stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere fără constrângerea de a se încadra în plata medie pe hectar pentru plăţi directe.

În ceea ce priveşte sprijinul cuplat pentru venit, România susţine o alocare a cel puţin 15% din plafonul naţional pentru sprijinul cuplat şi ca în lista produselor eligibile pentru plăţi cuplate să fie introduse carnea de pasăre şi de porc.

În privinţa Noului Model de Livrare, ministrul şi-a declarat aprecierea pentru propunerile preşedinţiei germane privind clarificarea indicatorilor ce oferă mai multă flexibilitate statelor membre în procesul de planificare şi implementare, afirmând totodată că pentru simplificarea şi reducerea birocraţiei, sunt necesare ghiduri metodologice clare şi detaliate din partea Comisiei pentru a garanta aplicare unitară la nivelul statelor membre.

Pe subiectul etichetării, ministrul a afirmat că ţara noastră susţine aplicarea unui model armonizat la nivelul Uniunii Europene prin intermediul căruia să fie furnizate informaţiile nutriţionale ale produsului alimentar într-un mod simplu, vizibil şi uşor de înţeles de către consumator. România îşi propune să aibă o contribuţie substanţială la stabilirea unei scheme armonizate la nivelul UE şi, în general, în atingerea obiectivelor din strategia Farm to fork, care vor permite consumatorilor sa aibă acces la alimente sănătoase, sigure şi nutritive.

Ministrul a atras atenţia că educarea consumatorilor este esenţială pentru a aplica eficient aceste scheme şi a înţelege mai bine ceea ce înseamnă dietele sănătoase şi importanţa creşterii activităţii fizice pentru a promova sănătatea.

De asemenea, Adrian Oros şi-a exprimat speranţa că se va putea identifica un sistem de etichetare care să susţină consumatorii în alegerile lor dar şi producătorii, în special pe cei care duc mai departe identitatea culturală şi gastronomică.

În cadrul Reuniunii de luni a avut loc o declaraţie comună a mai multor state membre, printre care şi România (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Franţa, Ungaria, Italia, Letonia, Luxembourg, Polonia, România, Slovacia şi Spania) privind nevoia de a dezvolta culturile de proteine vegetale în cadrul agriculturii UE în vederea reducerii importurilor UE, precum şi pentru atingerea obiectivelor din reforma PAC, Farm to Fork şi Green Deal.