AEP devine autoritate permanentă: Conducerea va fi numită de Parlament, iar amenzile ajung la 20.000 de lei

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a prezentat proiectul legii de organizare şi funcţionare a instituţiei, act normativ care prevede ca preşedintele şi vicepreşedinţii să fie numiţi exclusiv prin hotărâre a Parlamentului, informează Agerpres. Documentul configurează o structură cu un număr maxim de 371 de posturi, introduce regimul de publicitate pentru actele emise şi instituie amenzi cuprinse între 5.000 şi 20.000 de lei pentru obstrucţionarea atribuţiilor de control, conform sursei citate.

Noua reglementare urmăreşte unificarea cadrului legal şi consolidarea statutului AEP ca autoritate administrativă autonomă cu activitate continuă, nu doar pe durata campaniilor electorale, potrivit agenţiei naţionale de presă.

„AEP nu are astăzi o lege de organizare şi funcţionare, ceea ce este anormal. Toate autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorităţii Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi (...), nu avem o reglementare unitară”, a explicat Adrian Ţuţuianu, citat de sursa menţionată, precizând că proiectul a fost elaborat pe parcursul a trei luni de un grup de lucru intern.

Proiectul introduce cerinţe stricte de integritate şi calificare pentru conducerea Autorităţii, formată dintr-un preşedinte şi doi vicepreşedinţi cu mandate de opt ani, condiţionate de studii de master şi o experienţă profesională de cel puţin 15 ani, arată Agerpres. De asemenea, iniţiativa elimină dreptul Executivului de a numi direct conducerea operativă a forului, decizia finală urmând să aparţină exclusiv Legislativului, în timp ce personalul instituţiei va beneficia de salarii identice cu cele din Parlament şi va avea interdicţia de a face parte din partide politice, indică sursa citată.

Cadrul normativ prevede şi înfiinţarea Centrului naţional pentru dezvoltarea managementului electoral, consolidarea administrării sistemului informatic electoral naţional şi înăsprirea sancţiunilor contravenţionale, notează sursa menţionată. Pentru refuzul nejustificat de a pune la dispoziţie documente sau blocarea accesului inspectorilor AEP, amenzile stabilite între 5.000 şi 20.000 de lei nu vor mai beneficia de facilitatea achitării a jumătate din minim, termenul de prescripţie fiind extins la peste trei ani, conform Agerpres.