AFP: Aleksandar Vucic revendică victoria partidului său în alegerile parlamentare anticipate

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a revendicat duminică seară victoria partidului său (SNS, dreapta naţionalistă) în alegerile parlamentare anticipate, din care ar urma să iasă şi mai puternic, cu cel puţin 127 din cele 250 de locuri din Parlament, relatează AFP .

"Vom avea o majoritate absolută în Parlament cu 127 de locuri", a declarat el încrezător în cadrul unei conferinţe de presă, pe baza procesării a 76% din buletinele de vot. În legislatura precedentă, SNS (Partidul Progresist Sârb) a avut 120 de locuri.

Alegerile parlamentare, al cincilea scrutin din 2012 încoace, au coincis şi cu alegerile locale în majoritatea municipalităţilor, în capitala Belgrad şi în provincia nordică Voivodina.

Omniprezent în mass-media, preşedintele a figurat pe toate afişele, făcând din aceste alegeri legislative şi locale un referendum asupra persoanei sale. "Treaba mea a fost să fac tot ce mi-a stat în putinţă pentru ca dumneavoastră să obţineţi o majoritate absolută în parlament", a declarat el duminică seara, "foarte mândru" de campania desfăşurată.

Rezultatele oficiale nu sunt aşteptate decât luni seara, potrivit opoziţiei reunite sub sigla "Serbia împotriva violenţei" (SPN), care ar fi obţinut 23,5% din voturi. Această coaliţie, formată în urma uriaşelor manifestaţii care au zguduit ţara în luna mai după ce 19 persoane au fost ucise în două atacuri armate în masă - dintre care unul într-o şcoală primară -, a denunţat în mod constant o campanie părtinitoare, despre care susţine că a fost afectată de fraude.

Partidul Socialist al Serbiei al ministrului de externe demisionar Ivica Dacic era văzut pe locul al treilea, cu sub 7% din voturi.

Marinika Tepic, care conduce SPN, a condamnat "aducerea de alegători care nu locuiesc nici în Serbia, nici la Belgrad, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a legii". "Vom folosi toate mijloacele legale şi democratice pentru a apăra voinţa belgrădenilor şi a cetăţenilor din întreaga Serbie", a promis ea. Colegul ei, Radomir Lazovic, a menţionat deja neregulile duminică dimineaţă, afirmând că a fost poate "cel mai murdar proces electoral", referindu-se la "cumpărarea de voturi, semnături false...".De asemenea, opoziţia a afirmat că la Belgrad au sosit autobuze pline de oameni pentru a vota ca nerezidenţi.

Centrul pentru Cercetare, Transparenţă şi Responsabilitate (CRTA), a cărui echipă de observatori afirmă că a fost atacată la Odzaci (nord-est) "după ce a înregistrat un caz de corupţie electorală, unde zeci de buletine de vot au fost aduse la birourile partidelor politice", a declarat că "cea mai mare îngrijorare este cauzată de numărul mai mare de alegători aduşi la Belgrad din alte locuri".

Premierul Ana Brnabic a respins aceste acuzaţii în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în cursul serii. Într-un exerciţiu obişnuit şi pentru preşedinte, ea a enumerat titlurile din presa care nu susţine SNS, acuzându-le că încearcă să semene haos prin minciuni.

La ultimele alegeri legislative, desfăşurate în paralel cu alegerile prezidenţiale şi municipale din aprilie 2022, SNS şi aliaţii săi au obţinut 120 din cele 250 de locuri din parlament, iar Aleksandar Vucic a fost reales pentru un al doilea mandat. Dar, după împuşcăturile din mai, opoziţia a cerut noi alegeri parlamentare, pe care Vucic le-a convocat la începutul lunii noiembrie, sperând să îşi consolideze controlul.

Într-o campanie foarte scurtă, opoziţia a pledat pentru "o viaţă fără frică de cei puternici", o societate mai calmă şi o îmbunătăţire a situaţiei economice într-o ţară puternic afectată de inflaţie, în special la alimente. Rata anuală a inflaţiei a depăşit 15% în primăvară, înainte de a scădea la 8% în noiembrie.

Preşedintele a promis că va creşte salariul mediu la 1.400 de euro în următorii ani şi că va majora pensiile la 650 de euro. În septembrie, salariul mediu din ţară era de 560 de euro.

Campania a fost marcată, de asemenea, de revenirea în politică a unor figuri ultranaţionaliste din trecut, printre care Vojislav Seselj - fost colaborator al lui Slobodan Miloşevic şi fostul mentor politic al lui Aleksandar Vucic pe vremea când acesta era încă membru al Partidului Radical Sârb, de extremă dreapta, condamnat apoi de justiţia internaţională pentru crime împotriva umanităţii. El este acum un aliat al SNS în alegerile locale din Belgrad.

Cu o populaţie de 1,4 milioane de locuitori, Belgradul reprezintă aproximativ un sfert din electoratul Serbiei, iar primarul său este considerat unul dintre cei mai influenţi oficiali din Serbia.

În capitală, opoziţia încă speră să puncteze - semnalând nereguli şi acolo. "Se estimează că până la 20.000 de alegători-fantomă au fost importaţi în Serbia pentru a vota pentru SNS la alegerile locale din Belgrad", a declarat Djordje Miketić, un candidat sub sigla Serbia împotriva violenţei - şi al cărui videoclip intim a fost difuzat cu câteva zile înainte de alegeri pe un canal apropiat de guvern. "Facem apel la toţi actorii politici din Serbia şi la comunitatea internaţională să nu rămână tăcuţi în faţa acestui jaf brutal şi le spunem cetăţenilor să fie pregătiţi să îşi apere voinţa electorală", a adăugat el.

Alegerile de duminică au fost monitorizate de peste 5.500 de observatori - sârbi şi străini, un număr nemaiîntâlnit până acum în Serbia. O conferinţă de presă a observatorilor internaţionali este programată pentru luni după-amiază.

Conform legii, parlamentul trebuie să fie convocat în termen de două săptămâni de la anunţarea oficială a rezultatelor finale ale alegerilor, iar partidele au apoi 60 de zile pentru a forma un guvern.

Serbia, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, trebuie mai întâi să normalizeze relaţiile cu Kosovo, fosta sa provincie cu populaţie predominant de etnie albaneză, care şi-a declarat independenţa în 2008, după o revoltă de gherilă la sfârşitul anilor 1990. Negocierile dintre Belgrad şi Pristina, negociate sub egida UE, sunt în impas, iar tensiunile rămân ridicate. De asemenea, Serbia trebuie să elimine corupţia şi crima organizată, să liberalizeze economia şi să îşi alinieze politica externă la cea a UE, inclusiv să introducă sancţiuni împotriva aliatului său tradiţional, Rusia, ca urmare a invaziei acesteia în Ucraina.