ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: "Incidenţa Covid-19 este o şansă unică pentru UE şi România, în special"

Incidenţa Covid-19 este o şansă unică pentru Uniunea Europeană, în general, si România în special, consideră Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania. Rădulescu mai spune că până la sfârşitul deceniului economia Chinei va depăşi economia Statelor Unite, asta după ce în anul trecut a depăşit-o pe cea a Zonei Euro.

Acesta a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe: "Anul trecut spuneam că se adună din ce în ce mai multe semnale de final de ciclu economic. FMI la începutul anului menţiona într-un raport că există riscul ca economia mondială să se confrunte cu o nouă criză ca în anii 1930. Foarte multe rapoarte avertizau cu privire la nivelul ridicat al indicatorilor de valoare de pe piaţa de capital, iar în februarie-început de martie a venit acest virus care efectiv înseamnă un mic ac care a dezumflat balonul. Toată lumea se aştepta să vină finalul ciclului post-criză, cel mai lung din SUA. (...) A venit însă acest virus şi incidenţa acestui şoc trebuie privit ca un şoc exogen, nimeni nu are nicio vină, nu se va şti probabil niciodată cum a apărut. Dar trebuie privit în contextul geopolitic mondial, pentru că a apărut în perioada negocierilor intense dintre Statele Unite şi China. Care în prezent se află într-o confruntare totală şi probabil că până la sfârşitul deceniului PIB-ul Chinei va depăşi PIB-ul SUA, deci probabil că asistăm în acest deceniu la schimbarea de ştafetă de la economia americană la economia Chinei. Avem din ce în ce mai mulţi factori care vor conduce spre finalul sistemului sau arhitecturii financiare internaţionale de la Bretton Woods. (...) Sunt foarte multe incongruenţe la nivel de tot ceea ce înseamnă arhitectură internaţională şi foarte probabil, în februarie vorbeam despre faptul că atât Fed-ul cât şi BCE îşi revizuiesc strategiile de politică monetară - şi-au amânat acest proces de revizuire, cel puţin BCE până în vara anului viitor - şi se marşează foarte mult pe partea de monedă digitală, un sistem monetar digital".

Rădulescu mai punctează că cei care conduc marile instituţii financiare au avut memoria crizei financiare din 2008-2009 şi au intervenit foarte agresiv şi prompt cu 6 trilioane de dolari în programe monetare neconvenţionale, la care se adaugă 11 trilioane de dolari în programe fiscal-bugetare implementate la nivel mondial.

"Ţările mari au capacitate şi marjă mai mare de a genera programe. Ţările mici se descurcă cum pot. De ce spun că e o şansă fantastică pentru România: uitaţi-vă cum a intrat economia României în criză. Anul trecut datele INS indică o contribuţie negativă a variaţiei stocurilor şi a exporturilor nete la dinamica PIB-ului. În primul rând Covid reprezintă un şoc pentru tot ceea ce înseamnă comerţ international. Evident că începând cu acest an este o şansă fantastică pentru România să iniţieze un proces de ajustare a deficitului extern şi eu mă aştept să se întâmple acest lucru. Clar tendinţa de la deteriorare (a balanţei comerciale cu bunuri) la ajustare a început şi probabil va continua. De ce? În primul rând aţi văzut că depozitele neguvernamentale sunt la maxime istorice, rata de economisire în SUA de exemplu a explodat de la 8% în februarie la peste 30% în aprilie, în zona Euro de la 12% în T4 2019 la 16,9% în T1 2020. În România vom avea datele acestea mâine (astăzi - n.r.), dar populaţia nu-şi va mai cumpăra în acest an BMW-uri, bunuri de lux importate. Deci prudenţa a crescut şi acest lucru va ajuta semnificativ ajustarea de balanţă comercială", a mai spus economistul de la Banca Transilvania.

Rădulescu a arătat că România înregistrează pe 2019 un deficit comercial de aproape 8 miliarde de euro cu produse chimice, de 4 miliarde de euro la combustibili (aici el spune că ajustarea deja a început din cauza reducerii cererii) şi de 2 miliarde de euro la alimente (inclusiv mere) şi animale vii. El se aşteaptă propriu-zis la ajustarea importurilor într-un ritm mai rapid decât cel al exporturilor, amintind de asemenea că România a importat medicamente şi aparatură medicală semnificativ în luna martie şi aprilie şi probabil şi în mai.

Rădulescu a afirmat de asemenea că rata efectivă a mortalităţii în cazul Covid este foarte mică în comparaţie cu gripa spaniolă.

"Haideţi să ne uităm un pic la analiza fundamentală a crizei sanitare. Am încercat să citesc cât am putut de mult comparaţii între ceea ce înseamnă efectiv sâmburele pe analiză fundamentală a unei crize sanitare şi cel mai important aspect este rata efectivă de mortalitate, care este foarte mică în cazul Covid la nivel mondial. Când spun rata efectivă de mortalitate nu mă refer numai la număr de decese de Covid la număr de persoane depistate pentru că sunt foarte multe care nu au fost depistate. Din ce în ce mai multe studii în SUA arată că numărul real al numărului de persoane care au trecut prin Covid este de peste 20 de milioane. Studiile arată că peste 20% din populaţia New York-ului a trecut peste boală, deci noi trebuie să raportăm numărul deceselor la aproximaţia numărului total al persoanelor care au trecut prin Covid. Şi o să ajungem la concluzia că cel puţin comparativ cu gripa spaniolă rata de mortalitate este foarte mică. Studiile din Germania arată că rata efectivă de mortalitate este undeva la 0,37%. În România, MedLife a făcut un studiu că 2% din populaţie a trecut prin boală, adică aproape 400.000 de oameni, probabil foarte mulţi fără să ştie fiind asimptomatici. Împărţiţi 1.800 la 400.000 şi o să vedeţi o rată de mortalitate care este mult mai mică, în contextul în care numărul celor infectaţi este mult mai mare de 400.000. Ce vreau să spun este că, din perspectiva fundamentală, eu încă mă aştept la o revenire puternică pentru că panica a fost un overreaction al pieţelor neştiind concret (multe lucruri despre virus) fiind şi o lipsă de informaţie. Sunt foarte mulţi factori pe care piaţa, ulterior, a început să-i incorporeze, neştiindu-i. Am văzut cât de rapid a revenit bursa americană, nu doar prin prisma stimulentelor monetare şi fiscal-bugetare, dar şi prin prisma faptului că informaţiile arată o rată de mortalitate care este mult mai mică. Lumea s-a gândit la scenariul cel mai negru", a spus Rădulescu.

Acesta a adăugat ca exemplu cazul Luxemburgului, unde vârsta medie a persoanelor decedate a fost mai mare decât speranţa de viaţă. Totodată, potrivit lui Andrei Rădulescu, în prezent asistăm la o creştere a raportului între vindecări şi cazuri confirmate, atât la nivel mondial cât şi în România - 92,2% în Germania, comparativ cu 30% în SUA (dar în creştere).

"Într-adevăr, numărul cazurilor depistate continuă să crească, dar ritmul mediu zilnic (dinamica cazurilor confirmate pe medie mobilă de 10 zile de la o zi la alta) de la o zi la alta este în atenuare (...) Vârsta medie a persoanelor decedate este de 80 de ani. În Luxemburg, paradoxal, vârsta medie a deceselor a fost mai mare decât speranţa de viaţă. Deci panica a fost mult mai puternică faţă de ceea ce contează într-o criză sanitară, adică rata efectivă de mortalitate. Nu se poate compara cu gripa spaniolă, din niciun punct de vedere", a spus economistul, adăugând că "după gripa spaniolă a urmat deceniul de vis, The Roaring Twenties, acea perioadă de boom de dinainte de Marea Depresiune în care toate au crescut".

Rădulescu a mai spus că în general după astfel de perioade de crize sanitare şi şocuri exogene au urmat perioade de boom.

"Analist fiind la un fond de pensii în Portugalia acum 15 ani când a fost (uraganul) Katrina a fost o reacţie similară. Katrina a măturat New Orleans şi te uitai pe Bloomberg şi toate cădeau. Până când? Până s-a ajuns la concluzia că trebuie reconstruit totul. Practic, ce se întâmplă acum la nivelul ţărilor mari este să reconstruiască înapoi şi mai bine. Să revină spre o nouă normalitate care să pună accent pe acele reforme şi acele sectoare în care trebuie să investească astfel încât viitorul să arate mult mai bine. Dincolo de criza sanitară, este o oportunitate fantastică de a reforma şi de a pune bazele unui ciclu post-pandemie care să arate foarte bine, mai ales pentru România", a afirmat macroeconomistul, adăugând că din Europa România este în pole-position pentru a deschide negocierile de aderare la OECD.

De asemenea, Rădulescu consideră că pandemia Covid-19 nu o să fie o pandemia în mai multe valuri "pentru că nu este o pandemie sezonieră cum a fost gripa spaniolă". "Observăm că este şi în ţările din ţările din emisfera nordică şi în ţările din emisfera sudică. Deci nu o să avem mai multe valuri pentru că nu o să fie un impact sezonier, o să fie un singur val şi dacă mă întrebaţi pe mine, făcând paralelă cu gripa spaniolă, foarte probabil a început în China mai devreme de decembrie când a fost raportat, deci suntem undeva în zona în care ne îndreptăm spre a doua jumătate. Deci nu mă aştept să fie mai multe valuri pentru că aţi văzut că este coronavirus şi la 40 de grade şi la -40 de grade", a spus Andrei Rădulescu.

Revenind la economie, Rădulescu se aşteaptă la o contracţie a economiei naţionale sub media pieţei -circa 5-6% în rândul analiştilor şi instituţiilor financiare - şi la o revenire la nivelul pre-criză în termeni absoluţi la finalul lui 2021. El a mai amintit că România este un beneficiar important al propunerii de relansare NextGeneration lansat de UE (fond de 750 de miiliarde de euro), despre care Rădulescu are încredere că se va adopta în condiţiile "în care la conducerea UE sunt 3 femei" - doamna de la BCE, doamna de la Comisia Europeană şi doamna din Germania. "Am încredere că Europa se va pune din nou în mişcare", a spus el.

Rădulescu a mai spus: "Inclusiv pe turism este o şansă de a redescoperi România, pentru că pentru majoritatea populaţiei turismul era exterior. Noi făceam treaba altora. (...) Eu mă aştept la un nou ciclu investiţional şi spun acest lucru pentru că spre deosebire de şocul pentru economia lumii din 2007-2008, când practic a început marea criză financiară - în România a ajuns în vara-toamna lui 2008 -, economia României arată diferit. Avem resurse financiare în România? Avem la nivel de luna mai diferenţa dintre depozite şi credite de 23,6 miliarde de euro. Economia România din perspectiva din avion nu mai este dependentă de finanţare internaţională. Avem resurse digitale? Da, vedem că IT&C-ul este vedeta ciclului post-criză ca dinamică a valorii adăugate brute, iar IT&C-ul exportă masiv. Deci putem încorpora în economia noastră mai multă digitalizare. IT&C-ul a crescut în trimestrul întâi cu peste 14% valoare adăugată brută. Avem resurse umane, ce ne mai trebuie? Să punem resursele să lucreze. Avem costuri de finanţare la minime istorice, deşi este într-adevăr încă un pic mai sus faţă de regiune şi zona Euro, dar nu e de două cifre cum era acum 10 ani (...) ce vreau să zic este că dacă vrei să dezvolţi trebuie să începi să faci un drum, o infrastructură, iar noi avem potenţial".

Economistul a mai făcut referire şi la epidemiologul şef de la Casa Albă, Anthony Fauci, care a spus recent că acesta este cel mai ciudat virus cu care s-a intersectat în viaţa sa şi că ar putea să nu existe niciodată un vaccin pentru acest coronavirus. "Iar Germania a spus dacă vă aduceţi aminte, în februarie, că nu va închide economia pentru că în doi ani de zile o să avem cu toţii Covid. Mă îndoiesc că dacă n-ar fi închis Italia s-ar mai fi închis economiile pentru că nici China n-a închis totul. A blocat efectiv, a încercuit, i-a testat pe toţi şi acum în aprilie a retestat 11 milioane în 19 zile - 10 teste de la o scară, iar dacă totul a ieşit negativ au trecut la următorul bloc, metodă pe care o încearcă acum şi SUA. (...) Dar în fiecare săptămână apar studii noi şi soluţii medicale noi. Sunt peste 100 de vaccinuri în diverse faze de dezvoltare, China deja a lansat vaccinul în faza a 3-a şi armata este obligată să se vaccineze cu acesta deşi încă nu a fost validat până la final", a precizat Rădulescu.

Potrivit acestuia, un simplu plan de investitii atât public cât şi privat de doar 6 miliarde de euro în anumite sectoare ar putea dinamiza economia pe termen mediu. În ceea ce priveşte nivelul PIB per cap de locuitor, Rădulescu a spus că ne-am îndepărtat de Bulgaria şi convergem spre nivelul ţărilor de la Vişegrad, însă cu o distanţă semnificativă faţă de Cehia.