Asociaţia BookLand: O Românie unită pentru educaţia copiilor noştri

Se tot vorbeşte despre meseriile viitorului, însă nici prin cap nu ne trec acum meseriile care o să fie la mare căutare în doar câţiva ani: inginer imprimare organe 3D, controlor trafic drone, ghid turistic spaţial, instalator de biofilm, consultant în valută digitală, designer de voce UX, designer personalitate gadgeturi, anticipator de calamităţi cibernetice, planificator de timp liber, consilier în realitate virtuală, analist cyber city, constructor realitate augmentată, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, omul a creat inteligenţa artificială, însă acum aceasta îl re-creează pe om. La doar 40 ani de la apariţia internetului există servicii care nu mai sunt prestate de oameni, ci de Inteligenţa Artificială. Roboţii au preluat milioane de joburi iar trendul este exponenţial crescător, azi existând în lume firme cu un volum de muncă uriaş şi doar o mână de angajaţi... umani. Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea acesteia, pe lângă alte cauze de ordin socio-economico-politic, alături de creşterea interesului pentru leisure time a omului au condus la situaţia de faţă. Ne îndreptăm vertiginos înspre vremurile în care, la nivel planetar, se va institui UBI (universal basic income) pentru toţi cei care vor opta să nu mai lucreze deloc, lăsând integral munca în seama AI (artificial intelligence). Deja digitalizarea face parte din vocabularul nostru şi este mai mult decât un trend, chiar un must have. Impusă sau necesară, îşi face tot mai mult loc în viaţa noastră. Coexistarea dintre om şi robot este esenţială mai ales dacă luăm în considerare capacitatea infinită de învăţare continuă pe care inteligenţa artificială o are comparativ cu capacitatea noastră mentală limitată. Dacă acum ne e greu să acceptăm faptul că pe plan intelectual noi, oamenii, suntem cu mult depăşiţi de AI, în doar câţiva ani va fi universal acceptat.

"Totuşi, îndrăznim să credem că vor continua să existe meserii (chiar foarte bine plătite) în care oamenii vor performa mai bine decât roboţii. Şi nu vorbim aici de meseriile creative, căci se pare că şi la acest capitol ne-au depăşit deja. În agricultură, de exemplu, există roboţi care culeg fructe-legume. În industria auto, cea mai digitalizată la ora actuală, peste 70% din operaţiuni sunt efectuate de roboţi (dotaţi sau nu cu AI)", subliniază sursa citată.

Astfel că se pune întrebarea: slaba pregătire educaţională a dus la compensarea tehnologică? Sau invers? Căci corelarea dintre cele două este evidentă. Criza economică şi socială sunt doar efectele.

Lăsând ideologia la o parte, totuşi, nu toţi ne-am dori să mergem în vacanţă la o pensiune şi să fim întâmpinaţi la micul dejun de un roboţel. Sau să ne maseze corpul vreunul. Sau să mergem la piaţă să cumpărăm legume tot de la roboţi care nu ne pot arăta mâinile muncite în grădină...

O spun mulţi angajatori: absolvenţii ultimilor ani sunt posesori de diplome, nu de competenţe reale. Este eşecul lor sau al sistemului? Este o cauză sau un efect?

În perioada pandemiei, în care digitalizarea şi-ar fi putut demonstra lejer utilitatea, învăţământul online s-a dovedit un mare fiasco, conducând la un regres irecuperabil pe plan educaţional. Se vorbeşte deja de o întreagă generaţie pierdută. Dacă digitalizarea şi-a făcut tot mai mult loc în câmpul muncii, să înţelegem că în plan şcolar mai are mult de aşteptat? Să fie oare pentru că încă nu suntem pregătiţi (căci dotaţi tehnic, clar, nu suntem) pentru educaţia 2.0 prin intermediul internetului, folosind softurile specializate pentru învăţare şi predare? De ce?

1.Întâi, hai să recunoaştem că sistemul nostru educaţional este unul autoritar, bazat pe axioma "magister dixit", adică profesorul spune (iar elevii ascultă şi nu comentează). Dar taman comentariile reprezintă motorul formării lor. Că şcoala nu le place, o spun deja 4 din 10 elevi. Azi 7 din 10 elevi sunt analfabeţi funcţional, însă, la liceu avem pretenţia să jongleze cu noţiuni abstracte, de la critica literară până la ştiinţele exacte. Problema e că nu ştiu să citească, darmite să înţeleagă şi apoi să explice un text, mai ales dacă e ştiinţific, la matematică limitându-se la operaţiile simple. Este o răzbunare a elevilor pe sistem... sau invers?

2.Formarea profesorilor, cu criza aferentă de personal didactic, e un subiect demult dureros. Din lipsa de ofertă, s-au acceptat prea multe compromisuri care au condus la pierderea respectului faţă de această profesie. Se mai clasează în topul preferinţelor? Căci al nevoilor da! Apropo, profesia de învăţător-profesor se clasează pe primele poziţii în topul american al poziţiilor deschise între 2016-2026.

3.Cum ar fi dacă ar exista o şcoală de management educaţional? Păi, atunci ar fi posibilă profesionalizarea conducerii şcolilor, ceea ce ar duce la o creştere a calităţii educaţiei.

4.În plus, descentralizarea sistemului educaţional ar permite o adaptare mai bună pe plan local a strategiei naţionale pe cele 3 direcţii: curriculum, resursă umană, resursă financiară. Odată permisă, s-ar identifica şi implementa rapid cele mai eficiente soluţii pentru problemele cu care se confruntă respectiva şcoală.

5.Echiparea corespunzătoare a instituţiilor de învăţământ este, însă, probabil primul topic pe ordinea de zi, căci cele de mai sus nu se pot desfăşura corespunzător în spaţii necorespunzătoare.

Şi iată cum, în câteva etape bine înţelese şi implementate în mod asumat, schimbarea ar putea avea loc, odată cu efectele ei miraculoase. Astfel, nu ar mai exista diferenţe de ordin structural, material sau de conţinut între învăţământul urban şi cel rural.

Pentru menţinerea interesului şi atenţiei, soluţia este predarea interactivă şi colaborativă dintre profesor şi elev. Şi, de ce nu, susţinută de expertiza specialiştilor invitaţi punctual. Aşa cum cursurile VET (de formare profesională vocaţională) sub tutela specialiştilor dau rezultate în şcolile profesionale, aşa ar trebui şi în cele teoretice. De ce să nu invite profesorul de limba română un scriitor / un lingvist? Sau profesorul de matematică un inginer. Exemplele pot continua. Ideea e ca şcoala (prin profesorii săi) să devină un facilitator pentru elevi. Şcoala nu mai trebuie să le predea dogme, ci modul de a le desluşi şi a gândi critic. Dar şi de a-i încuraja să-şi asume dezvoltarea personală şi profesională în direcţia care li se potriveşte din punct de vedere vocaţional şi aptitudinal (nu cea impusă de părinţi).

Atitudinea noastră, a tuturor (autorităţi, profesori, părinţi, copii), faţă de educaţie trebuie să se schimbe pentru răsturnarea actualei paradigme care scoate rebuturi pe bandă rulantă. Căci, în evoluţia omului, sistemul educaţional şi-a demonstrat importanţa în societate dovedind că trebuie să ocupe o poziţie superioară în cadrul organizării statale.

"Copiii noştri trebuie să continue să înveţe (şi nu numai teorie, ci şi competenţe sociale şi abilităţi practice). Iar companiile trebuie să se dezvolte prin intermediul angajaţilor (care ies de pe băncile şcolii gimnaziale / liceului / facultăţii). În continuare e nevoie de specialişti în construcţii, auto, aeronautică, electromecanică, agroalimentar, silvicultură, sănătate, turism şi alte domenii. Economia nu ia pauză cum nici educaţia nu ar trebui...", adaugă sursa citată.

Dar poate ar mai trebui ceva: să reluăm discuţia despre reformarea sistemului de învăţământ începând cu începutul, şi anume turnându-i "fundaţia". Aceasta însemnând că, logic ar fi, să ne facem planuri mari asigurându-le copiilor noştri, înainte de toate, condiţii propice învăţării. Să putem spune adio situaţiei grave a multor şcoli din România, în special a celor rurale, în care întâlnim igrasie şi mucegai, băncuţe rupte, uşi/ferestre/pardoseli deteriorate, acoperişuri şi tavane prin care plouă, curţi pline de noroi, sobe în sălile de clasă şi WC în spatele şcolii.

Prin programe tip PNRR, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi-a propus ca până la 31 martie 2025 să renoveze, doteze cu echipamente TIC, mobilier şi materiale educaţionale şi sportive în valoare 1 miliard de euro cca 3.000 şcoli (din cele cca 31.000 instituţii şcolare din România). Chiar şi Ministerul Educaţiei a spus: "Infrastructura precară şi dotările inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechităţii, reducerea atractivităţii şcolilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite şi a reputaţiei unităţilor de învăţământ în cadrul comunităţilor. Actul educaţional se desfăşoară în unităţi din învăţământul primar şi gimnazial dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural."

Iar evenimentele recente din Turcia au pus şi mai multă presiune pe clădirile în care copiii noştri îşi desfăşoară activitatea şcolară, doar 9% dintre acestea trecând prin procedura de evaluare a riscului seismic.

Înainte să apară aceste fonduri guvernamentale sau europene şi fără să apeleze la ele - doar mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecţionarea celor 20% din impozitul pe profit/venit conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994), precum şi motivând autorităţile şi comunitatea locală să se implice -, de 3 ani încoace un ONG s-a implicat activ în remedierea acestei inechităţi intre elevii din mediul rural versus urban. Prin programul "Renovare şcoli în mediul rural", sub motto-ul Împreună CONSTRUIM oameni, în 2020-2022, Asociaţia BookLand a renovat şi dotat 67 de instituţii de învăţământ din satele şi comunele României, transformându-le în locuri în care anual 15.000 de copii merg cu plăcere să înveţe. Iar anul acesta pe lista de renovare au fost adăugate încă 9 şcoli situate în ultimele judeţe rămase neacoperite, astfel că în fiecare judeţ al ţării BookLand va avea între 1 şi 6 şcoli/grădiniţe renovate.

Şi tocmai pentru că a remarcat puterea şi determinarea mediului de afaceri privat în a schimba lucrurile în domeniul educaţiei, asociaţia şi-a anunţat intenţia de a veni cu un pachet complet de servicii educaţionale (inclusiv metoda de predare şi conţinut), prin construcţia primului Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual din mediul rural cu ciclurile primar-gimnazial-liceal-postliceal cu scopul de a forma specialiştii de care România are atâta nevoie în producţie şi servicii. Va asigura inclusiv profesorii care vor preda după o programă şcolară comparabilă cu cea occidentală. O şcoală 100% modernă (cu cantină, laboratoare, ateliere de lucru, bibliotecă, sală spectacole, facilităţi sportive, spaţii relaxare, livadă, gradină, dar şi solar în care vor fi crescute propriile legume) pusă GRATUIT la dispoziţia copiilor din satele şi comunele României, asigurându-le la final un loc de muncă în cadrul companiilor cu care se vor derula programe de învăţământ profesional dual.

Practic, peste câţiva ani, de pe băncile BookLand vor ieşi tineri bine pregătiţi pentru meseriile de dulgher, zugrav, electrician, sudor, buldo-excavatorist etc, asociaţia intenţionând să certifice specialităţile solicitate de mediul de afaceri local.

Asta a exclamat mămica unor copii dintr-o şcoală rurală renovată în judeţul Neamţ. Pentru că, de fapt, asta e şi "reţeta" BookLand, care a atras în misiunea educaţională, cu viziune pe termen lung, nume importante:

"Compania noastră îşi apreciază mult angajaţii şi investeşte continuu în formarea lor. Chiar şi în cele mai dificile perioade din punct de vedere economic am ţinut echipa unită şi, astfel, am trecut cu bine peste orice provocare. Ne adaptăm vremurilor în care trăim şi, alături de respectul acordat clienţilor, precum şi datorită preţurilor competitive cu care venim în întâmpinarea nevoilor lor, dezvoltăm o afacere de succes. Întoarcem cu drag parte din profitul nostru comunităţilor pe care le deservim, de aceea investim cu încredere şi responsabilitate în educaţia românească." - Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin România

"La fel ca majoritatea dintre voi, considerăm că educaţia este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieţii noastre. Este esenţial să oferim copiilor noştri oportunitatea de a-şi dezvolta intelectul şi abilităţile, astfel încât să poată deveni adulţi capabili să îşi croiască propriul drum în viaţă. Suntem mândri să fim parte din această iniţiativă şi suntem încrezători că, împreună cu Asociaţia BookLand, vom face o diferenţă reală în viitorul educaţiei din România. Suntem conştienţi de problemele cu care se confruntă sistemul nostru educaţional şi credem că putem face o diferenţă pozitivă prin contribuţia noastră. Credem cu tărie în fiecare proiect în care ne implicăm. Acesta este unul special însă, care ne ajută să oferim şanse egale la educaţie, tuturor copiilor, indiferent de mediul în care trăiesc şi învaţă. Sponsorizarea Asociaţiei BookLand reprezintă unul dintre aceste proiecte, care se aliniază cu valorile noastre de responsabilitate socială şi sustenabilitate." - Ioana Bazavan, Director General MaxBet România

"La UniCredit, ne-am asumat angajamentul de a susţine comunităţile să crească, iar implicarea noastră în activitatea Asociaţiei BookLand încă din primul an în care a demarat renovarea şcolilor rurale este una care se aliniază acestui obiectiv. Prin proiectele pe care le susţinem, promovăm progresul în sfera educaţională, socială şi culturală - cu premisa că o societate educată va fi mereu cu un pas în faţă iar educarea timpurie pregăteşte viitorii consumatori pentru alegeri asumate." - Sorin Drăgulin, CEO UniCredit Consumer Financing România

"Noi, cei de la Decathlon România, suntem mândri să participăm la acest proiect, alături de BookLand. Misiunea noastră este să promovăm activitatea fizică şi sportul iar prin această iniţiativă suntem siguri că reuşim. Educaţia fizică contribuie la dezvoltarea unei societăţi mai sănătoase, cu o speranţă de viaţă mai lungă. Suntem convinşi că această conştientizare începe cu educaţia şi deci cu bunele obiceiuri ale copiilor. Prin urmare, este o mare onoare să putem contribui într-un mod modest, dar decisiv, la o societate mai bună. Toate acestea pentru cei care au cea mai mare nevoie, aşadar, vă mulţumim că aţi făcut acest lucru posibil." - Borja Sanchez, CEO Decathlon România

"Calităţi precum empatia şi iubirea sunt esenţiale, iar a le manifesta faţă de copiii ţării noastre reprezintă primul pas înspre o societate funcţională. Demersul BookLand, pe care am început să-l susţinem de curând, reprezintă una dintre cele mai fireşti şi necesare acţiuni la ora actuală. La SAP investim constant în dezvoltarea angajaţilor noştri. Cum să nu investim şi în educaţia tinerei generaţii, asigurându-i condiţiile propice pentru o dezvoltare armonioasă şi a o motiva să rămână în ţară? Căci, dacă îţi doreşti să faci ceva, o poţi face şi «acasă»." - Diana David, Director General SAP România

" În afaceri am învăţat că adaptabilitatea şi raportarea la viitor sunt cele mai importante lecţii. Însă, nu am trece clasa dacă nu am contribui la prezentul copiilor noştri. Stabilitatea cu care le suntem datori se va vedea în acţiunile lor ulterioare, în evoluţia noastră ca popor. Suntem adepţii investiţiei în educaţie şi credem cu tărie că, fără un popor educat şi sănătos, cu greu putem aspira la o dezvoltare sustenabilă." - Horaţiu Ţepeş, Fondator Bilka Steel

"Pavăm cu încredere drumul copiilor înspre şcoală de 3 ani alături de BookLand! Curţile a peste 40 şcoli arată aşa cum trebuie datorită colaborării noastre reuşite. Fiindcă lucrul bine făcut depinde de responsabilitate şi pregătire, investim nu numai în formarea angajaţilor noştri, ci şi a tinerei generaţii în care ne punem toată încrederea. De peste 30 ani afacerea noastră de familie returnează bucurie comunităţilor din care face parte. Educaţia este unul din pilonii principali în strategia CSR şi aşa va rămâne mereu. Aşa cum spune şi sloganul nostru: < Totul se leagă! >" - Emil Elisiu Gonta, Director General Elis Pavaje

"Începuturile sunt mereu grele, însă, acolo unde există voinţă, există şi soluţii. După 3 ani de renovat şcoli în toate judeţele, ştim ce trebuie să facem ca să livrăm un serviciu educaţional integral: ne vom ocupa de la A la Z de tot ce le trebuie copiilor din mediul rural cărora, eu şi echipa BookLand, le dedicăm întreaga noastră atenţie, pasiune şi energie. Primul campus ne va învăţa tot ce trebuie să ştim pentru următoarele! Abia aştept să îl privesc peste câţiva ani cu nostalgie, amintindu-mi provocările şi văzându-i micile defecte care în următoarele campusuri nu se vor mai regăsi. Vom perfecţiona acest concept ca să ne putem bucura din plin de rezultatele la învăţătură obţinute de copiii de la sat. Practic, elevii care vor învăţa în şcolile noastre vor avea toate şansele să facă ce-şi doresc în viaţă. Nu îi vom lăsa să renunţe la cele mai îndrăzneţe vise. Ba mai mult decât atât, pe elevii de elită îi vom încuraja şi susţine financiar să meargă la Facultate/Conservator, asigurându-le burse de studiu. Nicio clipă nu uităm că tot ce am făcut şi vom face de acum încolo se datorează tuturor companiilor care cred în noi şi cărora le suntem profund recunoscători!" - Mihaela Petrovan, Preşedinta Asociaţiei BookLand

Parteneri media: Kanal D, TVR, Prima TV, AGERPRES, RADOR, România Liberă, Forbes Kids, Spotmedia.ro, Ziare.com, Amos News, Piaţa, Curierul Naţional, Jurnalul, Press Hub, acasa.ro, Revista Cariere, Revista Margot, Qmagazine, e-femeia.ro, Jurnalul de afaceri, Ziarul News, Sfatul părinţilor, Pap tot, Misiunea Casa, Iqool, România Pozitivă, Gala Societăţii Civile, Starea Presei, Presa de azi, EduManager, Modernism, Portal Management, Necenzurat, ŞtirileMM, ecreator.ro, Radio Clasic, Leviathan, Kidibot, Sate Româneşti, Pro Brăila, Obiectiv Vocea Brăilei.

În România secolului 21, elevii din mediul rural sunt condamnaţi să înveţe în spaţii insalubre care, de cele mai multe ori, le pun sănătatea sau chiar viaţa în pericol atât lor, cât şi profesorilor. Asociaţia BookLand susţine activ dreptul la educaţie al copiilor renovându-le şi echipându-le şcolile, din toamna anului 2023 urmând a se concentra exclusiv pe construcţia Campusurilor Preuniversitare Profesionale în sistem Dual din mediul rural, se menţionează în comunicat.