BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: Summitul NATO, noi oportunităţi pentru companiile din domeniul apărării

La summitul NATO de la Madrid s-a convenit punerea a peste 300.000 de militari în stare de alertă maximă, în Europa, aducerea de noi forţe armate în România şi crearea unui nou cartier general al SUA în Polonia. Aceste decizii vin la pachet cu o putere aeriană sporită care include două escadrile suplimentare de avioane de luptă invizibile F-35, dar şi cu noi echipamente pentru forţele armate europene. Decizia NATO accelerează în Est înlocuirea vechilor arme din epoca sovietică cu arme moderne la standarde NATO, oferind companiilor din sectorul apărării noi oportunităţi de afaceri.

În urma conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina, NATO şi ţările europene îşi măresc cheltuielile pentru apărare cu 50 până la 75 de miliarde de dolari, estimeaza compania Bain. Estimările NATO arată că la sfârşitul anului 2022 nu toate ţările vor fi alocat 2% din PIB pentru apărare. Printre acestea se numără şi România, care se situează la 1,99%, marginal sub recomandarea de 2%, dar intenţionează să aloce 2,5% din PIB anul viitor. Campioana alocărilor este Grecia cu 3,76%, urmată de Statele Unite cu 3,47% şi Polonia cu 2,42%. Peste 2% se situează Lituania, Estonia, Marea Britanie, Letonia, Croaţia şi Republica Slovacă. Franţa se situează la 1,9%, Ungaria la 1,55%, Germania la 1,44%, Cehia la 1,33% şi Spania la 1,01% din PIB. Cu câteva excepţii, majoritatea ţărilor alocă peste 20% din bugetele lor de apărare pentru echipamente, Ungaria alocând 48%, Grecia 45%, Norvegia 31,6%, Statele Unite 27,2% şi România 26%. Acest lucru înseamnă noi oportunităţi de afaceri pentru companiile din sectorul apărării.

NATO are nevoie ca aliaţii să investească în echipamente interoperabile de ultimă generaţie şi eficiente din punct de vedere al costurilor. În prezent, există 18 proiecte de anvergură care vor asigura o mai bună eficacitate operaţională, economii de scară şi conectivitate între aliaţii şi partenerii NATO. Aceste proiecte vizează domenii precum realimentarea în aer, muniţia, sistemele maritime fără pilot, comanda, controlul şi instruirea. România este menţionată ca parte a proiectului privind sistemele maritime fără pilot la bord, care a început în 2018 şi care devine şi mai important acum, Marea Neagră fiind definită ca având o importanţă strategică. Este vorba de un proiect care vizează dezvoltarea de drone submarine care vor face trecerea de la navele mari şi costisitoare la flote de sisteme autonome.

Rachetele Stinger sau Javelin, dronele, avioanele de luptă invizibile F-35 sunt produse de mai multe mari companii din domeniul apărării. Sistemul de rachete Stinger este fabricat de Raytheon (RTX). Lockheed Martin (LMT) este producătorul avionului de vânătoare invizibil F-35.

Javelin, un sistem de rachete antitanc portabile autoghidate, este fabricat de o asociere între Raytheon (RTX) şi Lockheed Martin (LMT). Lockheed Martin doreşte să dubleze producţia de Javelin de la 2100 la 4000 de bucăţi pe pe an, dar acest lucru va pune presiune asupra lanţurilor sale de aprovizionare şi va dura poate doi ani, potrivit directorului său general.

În BGOV200, un raport despre cele mai importante 200 de companii americane din domeniul apărării, Lockheed Martin se află pe primul loc, cu contracte de apărare de peste 75 de miliarde de dolari, iar Raytheon se află pe locul al doilea, cu 28 de miliarde de dolari.

Conflictul din Ucraina ne-a arătat şi noi arme, cum ar fi Switchblade, un sistem avansat de drone de mici dimensiuni, cu căutare automată a ţintei. Acesta este fabricat de AeroVironment (AVAV), un producător de drone şi sisteme de rachete tactice. Analiştii estimează că AeroVironment a generat venituri suplimentare de cel puţin 50 de milioane de dolari prin vânzările către Ucraina, iar această cifră ar putea creşte în lunile următoare. AeroVironment a generat venituri totale de 395 de milioane de dolari în anul fiscal 2021, astfel că acesta este un plus considerabil.

Alte companii care ar putea juca un rol important în viitoarea înzestrare a forţelor europene sunt Boeing (BA), General Dynamics (GD), Textron (TXT) - producător de avioane sub mărcile Bell, Cessna şi Beechcraft, dar şi jucători europeni precum Rheinmetall (RHM), Thales (HO.PA), Leonardo (LDO.MI) şi Airbus (AIR.PA).