Bogdan Maioreanu, eToro: "Băncile centrale se grăbesc să prevină o criză de încredere în sistem"

În timp ce majoritatea oamenilor se relaxau în weekend, instituţiile financiare au lucrat non-stop pentru a găsi o soluţie pentru Credit Suisse Bank, al cărei viitor era în joc. Duminică seară a venit vestea că UBS a cumpărat rivalul său elveţian într-o tranzacţie globală de 3 miliarde de franci elveţieni (aproximativ 3 miliarde de euro), un discount considerabil faţă de preţul de închidere de vineri. Deşi nu sunt încă clare toate detaliile şi implicaţiile tranzacţiei, investitorii se întreabă dacă nu cumva trăim din nou anul 2008.

Tranzacţia de preluare a Credit Suisse de către UBS a fost supravegheată de banca centrală a ţării, Banca Naţională a Elveţiei (SNB), şi de autoritatea de reglementare a pieţei financiare (FINMA). Ambele bănci se numără printre cele mai importante 30 de bănci la nivel mondial. Acest lucru vine la doar o săptămână după ce autorităţile americane au închis băncile Silicon Valley (SVB) şi Signature (SBNY). Propagarea contagiunii bancare în Europa a neliniştit pieţele.

Însă situaţia pare să fie mai mult individuală şi mai puţin sistemică. Băncile dau faliment în principal din două motive: credite neperformante sau probleme legate de lichiditate. Primul caz este cel care a provocat criza financiară din 2008 - oamenii nu şi-au putut plăti creditele ipotecare, iar pierderile s-au propagat în cascadă în sistem. Se pare că nu aceasta este problema acum. Ratele dobânzilor au crescut atât de mult încât băncile au avut probleme în a păstra depozitele şi în a-şi gestiona portofoliile de investiţii, ajungând să aibă probleme de lichiditate.

Indiferent de aspectele tehnice, fiecare criză bancară este una de încredere. Prin urmare, misiunea imediată a Fed, Băncii Centrale Europene (BCE), cea elveţiană (SNB) şi a altor bănci centrale a fost de a restabili încrederea în sistem. Fed a furnizat băncilor americane lichidităţi în valoare de 300 de miliarde de dolari, inclusiv 12 miliarde de dolari din noul său program BTFP. SNB a acordat un sprijin de peste 150 de miliarde de dolari pentru Credit Suisse şi s-a grăbit în acest weekend să găsească o soluţie la criză. BCE a anunţat că este pregătită în caz de nevoie. China a redus rata rezervelor obligatorii ale băncilor pentru a oferi lichidităţi suplimentare de 80 de miliarde de dolari. De asemenea, cele mai mari bănci din SUA au oferit depozite de 30 de miliarde de dolari băncii regionale First Republic (FRC).

Sectorul financiar este important pentru investitorii români, peste 76% dintre aceştia având în portofolii active din această industrie, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Modul de preluare de către UBS, la un discount uriaş faţă de nivelul recent al preţului acţiunilor Credit Suisse, ne aminteşte de priorităţile şi atenţia autorităţilor şi a organismelor de reglementare în astfel de situaţii. Prima lor prioritate este de a proteja sistemul financiar în general şi deponenţii, şi nu neapărat acţionarii, investitorii sau deţinătorii de obligaţiuni. Rezerva Federală a SUA, de exemplu, a fost înfiinţată în 1913 pentru a proteja sistemul financiar, nu pentru a gestiona ratele dobânzilor.

În urma crizei financiare mondiale din 2008 şi a crizei din 2010 din zona euro, băncile europene sunt acum mai strict reglementate, cu o lichiditate mai mare şi cu rezerve de capital mai mari. În plus, autorităţile globale răspund acum mai rapid, mai energic şi cu mai multă forţă, dacă este nevoie. Îngrijorările actuale din sectorul bancar ar putea accelera încheierea acestui ciclu de creştere a ratelor dobânzilor. Este posibil ca înăsprirea condiţiilor financiare globale să răcească mai repede economiile şi inflaţia, ceea ce va duce la o schimbare a politicilor băncilor centrale, pe care pieţele financiare o aşteaptă cu atâta nerăbdare.