English
Hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova ridică problema caracterului loial al colaborării între instituţiile statului, potrivit motivării Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că respectiva decizie încalcă legea fundamentală.
Curtea Constituţională (CC) a publicat, marţi, motivarea deciziei prin care a stabilit că hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova este neconstituţională.
"Împrejurarea că instanţa constituţională a fost pusă în situaţia de a respinge, ca devenită inadmisibilă, sesizarea formulată cu privire la dispoziţiile articolul 173 din Regulament, în temeiul unor norme cu caracter procedural (dispoziţiile în forma criticată pentru neconstituţionalitate încetând a mai fi în vigoare la data pronunţării deciziei prin care s-a realizat controlul de constituţionalitate), precum şi împrejurarea că dispoziţiile din Legea numărul 96/2006 au fost modificate în sensul punerii lor în acord cu Legea fundamentală nu pot avea ca efect indirect validarea unui act al Parlamentului, adoptat anterior modificărilor menţionate, în temeiul acestor dispoziţii contrare Constituţiei", explică judecătorii în motivare.
Conform sursei citate, aceste aspecte "ridică problema caracterului loial al colaborării între instituţiile statului" şi al raportării acestora la principiile şi valorile constituţionale.
Curtea constată că, prin decizia în cazul Şova, Senatul îşi fundamentează rezultatul votului pe dispoziţii legale şi regulamentare contrare Constituţiei, "care conferă acestuia alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea fundamentală".
"Potrivit preambulului hotărârii, cererea referitoare la încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi "pentru", 67 de voturi "contra" şi cinci voturi au fost anulate. Reţinând în articolul unic neîndeplinirea condiţiilor cerute de art.24 alin.(4) din Legea nr.96/2006 şi de art.173 din Regulamentul propriu, care consacră cvorumul decizional al majorităţii absolute în cazul încuviinţării reţinerii şi arestării preventive, Senatul atribuie rezultatului votului un alt efect juridic decât cel pe care îl prevede Constituţia. În concluzie, Curtea constată că hotărârea Senatului este neconstituţională", se mai arată în motivarea instanţei.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, marţi, că a sesizat Biroul Permanent privind decizia CCR referitoare la cazul Şova şi a adăugat că aşteaptă de la Comisia juridică o propunere care să se bazeze pe decizia Curţii.
"Am primit din partea Curţii Constituţionale motivarea deciziei referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate formulată de un număr de 46 de senatori. Aşa cum ştiţi, în astfel de cazuri există o procedură aş spune o cutumă - Biroul Permanent. L-am sesizat deja, urmează să se întrunească şi, în astfel de cazuri, Biroul Permanent solicită un punct de vedere Comisiei juridice, care este alcătuită din membri ai Senatului cu experienţă şi, aş spune, calificare. Punctul de vedere nu trebuie neapărat să fie însuşit de membrii Biroului Permanent, el urmează să fie supus după aceea dezbaterii şi aprobării plenului. Deci, aşteptăm din partea Comisiei juridice o propunere care să se bazeze pe decizia Curţii Constituţionale, o propunere de a proceda mai departe", a declarat Tăriceanu, la Senat.
El a dorit să menţioneze că nu poate vorbi în numele Senatului. "Eu am un singur vot, aşa cum au ceilalţi membri ai Senatului. Prin urmare, Senatul nu ia decizii prin voinţa preşedintelui sau preşedintelui Comisiei juridice, ci prin votul unei majorităţi" a adăugat Tăriceanu întrebat în legătură cu opinia preşedintelui Comisiei juridice, liberalul Cătălin Boboc, care a susţinut necesitatea convocării, miercuri, a Biroului Permanent ca urmare a motivării deciziei Curţii cu privire la hotărârea Senatului în cazul senatorului Dan Şova, precum şi redactarea unei noi hotărâri prin care să se încuviinţeze cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă a social-democratului.
PNL a sesizat, în 23 aprilie, Curtea Constituţională, arătând că "Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză".
Liberalii precizau în sesizare că Hotărârea Senatului nr.32 din 25 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Dan Şova este neconstituţională.
PNL a solicitat Curţii admiterea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 32 redactată în data de 22 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr.271 din 22 aprilie 2015, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova.
"Considerăm că redactarea hotărârii s-a făcut cu încălcarea considerentelor Curţii Constituţionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, aşa cum este cuprins în dispozitivul deciziei acesteia, neputând fi făcută printr-o "hotărâre de constatare" care lasă loc la interpretări. Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză", se menţiona în sesizarea PNL.
Liberalii mai spuneau că în susţinerea sesizării, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, prin deciziile sale pronunţate după revizuirea Constituţiei, au admis excepţiile de neconstituţionalitate care au avut ca obiect cvorumul legal necesar adoptării hotărârilor Camerelor Parlamentului.
"Toate hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor sau de Senat, în şedinţe separate, cu excepţia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, urmează regula stabilită de dispoziţiile art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră", mai spune PNL.
Un alt aspect semnalat de PNL, din punct de vedere procedural, îl constituie conţinutul hotărârii Senatului.
Liberalii consideră că, deşi nu are o denumire, această hotărâre priveşte o constatare, aşa cum reiese din redactare.
"Potrivit prevederilor regulamentare, singura materie în care atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat hotărâri privind o constatare, a fost cea a încetării unor mandate de senator, respectiv de deputat care, evident, produce efecte juridice clare, neinterpretabile. Or, în speţă, nu înţelegem caracterul hotărârii de constatare a rezultatului unui vot (care nu a fost întrunit potrivit prevederilor legale în vigoare), practic o simplă consemnare. Teoretic, consemnarea rezultatului votului menţionat ar trebui să producă efecte. În acest sens, constatăm că hotărârea, astfel cum este redactată, e lipsită de decizia, fie ea de respingere ori admitere, privind cererea parchetului asupra căreia Senatul avea libertatea să se pronunţe", se mai arată în sesizarea către Curtea Constituţională.
În urma analizării sesizării PNL, Curtea Constituţională a stabilit, în 6 mai, că hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova este neconstituţională.
Decizia judecătorilor constituţionali este definitivă şi general obligatorie.
Conducerea Senatului a aprobat, pe 22 aprilie, hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, ulterior fiind publicată în Monitorul Oficial.
Articolul acestei hotărâri prevede că se "constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă" a senatorului Dan Şova.
Comisia juridică a Senatului hotărâse, cu 6 voturi "pentru" şi 5 voturi "împotrivă", să trimită la Biroul Permanent un proiect de hotărâre prin care se constată că, în urma votului din 25 martie, în cazul Şova, nu s-au întrunit condiţiile pentru încuviinţarea arestării sale preventive.
În aceeaşi speţă, Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.
În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.
În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "împotrivă", iar cinci voturi au fost anulate.
Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităşii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
