Cititul nu dăunează sănătăţii, dar este evitat mai ceva decât o boală. Cifrele stau mărturie, cetăţenii ţării noastre citesc mai puţin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre ei declară că nu au "interacţionat" niciodată o carte, deşi toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul economic şi social, la nivel colectiv. Şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universităţii Sussex, alături de creşterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului şi creativităţii. Ţara noastră se confruntă cu un nivel tot mai scăzut de consum de carte. Conform unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie în 2018, doar 16% dintre români susţin că citesc cărţi lunar, în timp ce 35% declară că nu au citit niciodată o carte. De asemenea, un alt studiu Eurostat arată că românii dedică numai 5 minute pe zi cititului şi că doar 6,2% dintre ei se raportează la lectură ca la o modalitate de a-şi petrece timpul, iar 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc. Ţara noastră se află pe penultima poziţie dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul "citire". De asemenea ţara noastră se clasează printre ultimele ţări la testele PISA. Rezultatele testelor indică o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text. Toate acestea sunt abilităţi care se pot dezvolta prin lectură.
Pe acest fond, trebuie salutat demersul deputatului Sebastian Burduja care a realizat un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naţionale a Lecturii în România, care ar urma să fie celebrată pe 15 februarie în fiecare an, având ca obiectiv încurajarea lecturii şi recuperarea decalajului faţă de media Uniunii Europene. Deputatul a explicat demersul său: "România se va dezvolta cu adevărat doar atunci când românii se vor reîndrăgosti de carte. Din păcate, cifrele de azi sunt dramatice. Un român citeşte mai puţin de cinci minute pe zi şi circa o carte pe an, în medie. În comparaţie, un neamţ citeşte 16 cărţi pe an, în medie. Există, în mod clar, o legătură strânsă între preocuparea pentru lectură şi dezvoltarea economică şi socială a unei ţări. Un studiu al Băncii Mondiale arată că ratele mari de alfabetizare sunt asociate cu populaţii mai sănătoase, mai puţine infracţiuni, o creştere economică mai mare. Şi ONU consideră educaţia drept cheia pentru a stopa sărăcia, a proteja planeta şi a ne asigura că toţi oamenii se bucură de pace şi prosperitate. Cercetările au arătat că cititul este o abilitate vitală pentru a putea avea succes în societate şi pentru a putea accede la un loc de muncă bun. Subiectul mă preocupă de mai mult timp. Din 2019 am iniţiat campania "Dă o carte mai departe", prin care mii de români, simpli trecători pe stradă, au primit cadou cărţi. Acum am făcut din Parlament un pas important pentru crearea unui cadru instituţional pentru încurajarea cititului: am depus o propunere legislativă pentru declararea zilei naţionale a lecturii, pe data de 15 februarie. Nu este o alegere întâmplătoare; pe 15 februarie s-au născut doi dintre cei mai mari cărturari ai noştri, ctitori ai şcolii şi culturii româneşti: Titu Maiorescu şi Spiru Haret. Această zi naţională va crea cadrul pentru implicarea autorităţilor locale şi centrale, societăţii civile şi a tuturor celor cărora le pasă de carte în activităţi de încurajare a lecturii, mai ales în rândul elevilor şi tinerilor". Legea a fost semnată de 22 de deputaţi PNL, 1 deputat USR-PLUS şi doi senatori PNL. În expunerea de motive, Sebastian Burduja, iniţiatorul legii, subliniază atât situaţia dramatică din România, cât şi motivele pentru care era necesară această propunere de încurajare a cititului: "Din 1995, România sărbătoreşte şi Ziua Internaţională a Cărţii, un eveniment anual, organizat prin intermediul UNESCO, în special pentru a promova publicarea de cărţi, cititul, dar şi drepturile de autor. Pentru că sărbătorim ziua mondială a cărţii prin intermediul UNESCO, iniţiativele de încurajare a lecturii au rămas în special la nivelul mediului privat, fără să existe un cadru naţional pentru derularea acestora în şcoli sau instituţii culturale. În plus, majoritatea ţărilor care sărbătoresc ziua internaţională au şi echivalentul naţional, astfel că necesitatea legii de faţă nu poate fi pusă la îndoială. În contextul consumului extrem de scăzut de carte şi a problemelor grave generate, precum analfabetismul funcţional, România are nevoie de o lege pentru Ziua Naţională a Lecturii, care să creeze cadrul derulării de activităţi specifice de încurajare a cititului, la nivel naţional şi pe plan local.Urmând modelul altor state, care au ales zile naţionale de lectură care coincid cu zilele de naştere ale marilor lor scriitori, instituirea Zilei Naţionale a Lecturii pe 15 februarie este firească şi binevenită, fiind data naşterii a două mari personalităţi, cu un rol fundamental în dezvoltarea şcolii româneşti şi în promovarea lecturii în România, atât prin operele lor literare, cât şi prin activitatea politică şi socială: Titu Maiorescu (n. 15 februarie 1840 - d. 18 iunie 1917, Bucureşti) şi Spiru Haret (n. 15 februarie 1851 - d. 17 decembrie 1912)". Evident că o astfel de lege nu va rezolva problema, nimeni nu crede că brusc oamenii vor da năvală în biblioteci şi librării, dar acesta poate fi considerat un prim pas pe calea stopării analfabetismul funcţional.