Combaterea spălării banilor, amânată de deputaţi

Deputaţii PSD din Camera Deputaţilor au fost nevoiţi, ieri, să scoată de pe ordinea de zi proiectul de lege privind aprobarea celei de-a patra directive europene 849/2015, ce se referă la prevenirea şi combaterea spălării banilor. Social-democraţii au constatat că nu pot strânge cele 165 de voturi necesare adoptării acestui proiect, deşi ţara noastră trebuia să implementeze directiva europeană în legislaţia internă încă din 26 iunie 2017.

Din cauza acestei întârzieri majore, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva ţării noastre şi a dat în judecată statul român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). O decizie nefavorabilă, aşa cum se preconizează din cauza depăşirii termenului de implementare în legislaţia internă a normelor europene, va atrage o amendă uriaşă, la care se vor adăuga penalităţi pentru fiecare zi de întârziere din cauza neconformităţii.

Deputaţii UDMR au declarat, ieri, că nu sunt de acord cu anumite prevederi ale proiectului de lege şi, în mod special, cu modul în care a fost reglementată finanţarea din partea asociaţiilor şi fundaţiilor, organizaţii care sunt principali donatori ai formaţiunii politice maghiare. Prevederile respective au fost criticate şi de reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Ei susţin că proiectul prevede că datele rapoartelor transmise de asociaţii şi fundaţii se vor duce doar la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, iar ANAF doreşte ca şi ea să beneficieze de aceste informaţii.

Nemulţumirile exprimate se adaugă celor din 24 septembrie 2018, când proiectul de lege a trecut de Senat, dar modificat faţă de ceea ce a propus Ministerul Finanţelor Publice, amendamentele parlamentarilor coaliţiei PSD-ALDE încălcând cadrul directivei europene.

Senatorii au eliminat atunci articolele privind măsurile contra spălării banilor în cazul persoanelor fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, precum şi tranzacţiile şi relaţiile de afaceri cu astfel de persoane.

În proiectul Guvernului, printre profesiile liberale care intrau sub incidenţa acestei legi şi a directivei europene referitoare la spălarea banilor, se numărau şi avocaţii care asistă diferiţi clienţi în tranzacţii. Senatorii au decis să introducă un amendament prin care avocaţii îndeplinesc prevederile legii privind spălarea banilor, dar cu respectarea secretului profesional, aşa cum este el stipulat în legea avocaturii.

În timp ce guvernul a stabilit un termen de 120 de zile de la intrarea legii în vigoare, termen în care autorităţile de supraveghere şi organismele de autoreglementare să adopte reglementări sectoriale în vederea aplicării dispoziţiilor legii, senatorii au decis ca acest termen să fie de 180 de zile.

De asemenea, aleşii din camera superioară a Parlamentului au decis eliminarea din proiectul trimis de guvern a art. 6, alineat 2, privind obligaţia entităţilor raportoare de a transmite un raport pentru activitate suspectă Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să sus-pecteze că:

a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;

b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi;

c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi;

d) în orice alte situaţii sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei, cum ar fi existenţa unor anomalii faţă de profilul clientului, precum şi atunci când există indicii că datele deţinute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicaţii care nu sunt plauzibile.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional. În consecinţă, proiectul de act normativ poate fi adoptat în forma emisă de Guvern de către colegii ministrului Finanţelor, din Camera Deputaţilor.

Guvernul a adoptat pe 31 mai 2018 un proiect de lege pentru transpunerea directivei UE privind spălarea banilor, deşi termenul limită era 26 iunie 2017.

Proiectul de act normativ a ajuns în Parlament în 20 iunie 2018 şi nu a fost pus urgent pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare care s-a desfăşurat între 3 şi 19 iulie.