Comisia Europeană a acordat Ateneului Român Marca patrimoniului european

Comisia Europeană a acordat, joi, Ateneului Român şi altor şase situri din Uniunea Europeană Marca patrimoniului european, pentru rolul semnificativ jucat de către acestea în istoria şi cultura Europei, informează news.ro.

Ateneul Român este un edificiu marcant al oraşului Bucureşti. El a fost construit de Societatea Ateneul Român la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferinţe, concerte de muzică clasică, expoziţii şi alte activităţi cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace. Începând din 1889, Ateneul găzduieşte Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica "George Enescu"), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală şi pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici. Aceste societăţi culturale şi clădirea lor emblematică fac parte din procesul de modernizare a Principalelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după ce şi-au dobândit independenţa ca stat faţă de Imperiul Otoman la sfârşitul războiului ruso-turc (1877-1878).

Prin faptul că a găzduit şi găzduieşte concerte ale unor mari compozitori şi orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esenţial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Începând din 1958, Ateneul Român găzduieşte unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu", numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduieşte conferinţe publice cu laureaţi ai Premiului Nobel, scriitori renumiţi şi profesionişti din întreaga Europă, scoţând în evidenţă democraţia şi valorile europene şi promovând cultura şi ştiinţa.

Cele 7 situri sunt: Cisterscapes - Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); mănăstirea San Jeronimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Ţările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) şi Sant'Anna di Stazzema (Italia).

Un juriu european de experţi independenţi din întreaga Europă a recomandat şapte situri din cele 16 preselectate de statele membre participante în cadrul selecţiei. Cele 7 situri câştigătoare din anul de selecţie 2023 vor primi în mod oficial marca în timpul ceremoniei de decernare a MPE, care va avea loc la Anvers la 17 aprilie.

Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar şi obiectelor, bunurilor şi patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaşte rolul lor esenţial în istoria şi cultura europeană, precum şi în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană.

Marca patrimoniului european urmăreşte să îmbunătăţească înţelegerea şi aprecierea patrimoniului comun şi divers al Uniunii Europene de către cetăţeni, în special de către tineri. Marca patrimoniului european şi-a dovedit relevanţa pentru consolidarea dialogului intercultural şi a sentimentului de apartenenţă la Uniunea Europeană. În plus, această acţiune a UE este esenţială pentru dezvoltarea turismului cultural local, a beneficiilor economice sustenabile şi a comunităţilor din întreaga Europă.

Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii care au fost introduse atunci când această marcă a devenit o iniţiativă a UE: trebuie să îşi demonstreze semnificaţia europeană, să aducă la cunoştinţa publicului european dimensiunea lor europeană şi să îşi demonstreze capacitatea operaţională de a desfăşura aceste activităţi. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la activităţi de colaborare în reţea şi la proiecte de cooperare. Procesul de selecţie are loc o dată la doi ani. Participarea este deschisă tuturor statelor membre, cu condiţia ca acestea să îşi confirme interesul. Dintre ele, pe baza recomandărilor formulate de juriul european de experţi independenţi, Comisia Europeană acordă Marca patrimoniului european unui număr maxim de un sit per stat membru participant pe an. Siturile cărora li s-a acordat Marca patrimoniului european sunt monitorizate pentru a se asigura faptul că îndeplinesc în continuare criteriile pentru care au fost selectate. Monitorizarea are loc o dată la patru ani. O evaluare externă independentă are loc o dată la şase ani.