Conferinţa "Codul Insolvenţei" - ediţia a IX-a -

Actualizare ALEXANDRU IORGULESCU, MANAGING ASSOCIATE ZAMFIRESCU RACOŢI VASILE & PARTNERS:"Avem, pentru prima oară, o reglementare pozitivă a unei proceduri parţial colective, în domeniul insolvenţei"

Legea 216/2022 a instituit, pentru prima oară în România, un cadru de reglementare pozitiv a unei proceduri parţial colective în domeniul insolvenţei, este de părere Alexandru Iorgulescu, Managing Associate, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners.

"Prin Legea 216/2022, pentru prima oară în România avem o reglementare de tip pozitiv a unei proceduri parţial colective deoarece, până în present, doar în defuncta instituţie a mandatului ad-hoc se putea deduce ideea că anumite creanţe pot fi excluse de la această procedură, însă fiind uzitată rar, nu am prea avut exemple de acest gen. Scopul instituirii posibilităţii de a nu afecta anumite creanţe este de a flexibiliza şi a da posibilitatea debitorului să adapteze aceste instrumente în funcţie de specificul fiecărui business. Practic, acest drept de a stabili că anumite creanţe nu sunt afectate, este tot un element care ar trebui să concureze în a face procedurile de prevenţie mai atractive", afirmă acesta.

Totodată, acesta susţine că directiva Comisiei Europene are un caracter diferit în ceea ce priveşte creanţele afectate, faţă de Legea 216/2022 şi că, în directivă, nu se reţine şi afectarea interesului.

S.B.

---

Actualizare ALEXANDRU LUCHICI, ANAF: "Vom asista la un val de insolvenţe ca urmare a facilităţilor fiscale din ultimul timp"

În perioada care urmează este posibil să asistăm la un val de proceduri de insolvenţă ca urmare a facilităţilor fiscale acordate în ultimul timp, este de părere Alexandru Luchici, Directorul general al Direcţiei Generale Juridice din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF). Domnia sa face referire la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscal, cu aplicabilitate până la finalul lunii junie 2023.

"Ministerul Finanţelor urmează să vadă dacă aceste facilităţi fiscale au fost benefice şi dacă se va continua aplicarea lor. Noi credem că da", a precizat domnul Luchici.

Conform domniei sale, printre facilităţile Ordonanţei nr. 6 se numără obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2021 şi neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi obligaţiile bugetare accesorii, după cum urmează: "- În scopul revitalizării şi evitării deschiderii procedurii insolvenţei, debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia instituţiilor publice definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a unităţilor administrativ-teritoriale, aflaţi în dificultate financiară şi pentru care există riscul intrării în insolvenţă, îşi pot restructura obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2021 şi neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi obligaţiile bugetare accesorii. Prin obligaţii bugetare, se înţelege obligaţia de plată a oricăror sume care se cuvin bugetului general consolidat şi/sau bugetelor autorităţilor publice centrale şi locale individualizată în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidenţa organului fiscal central, în vederea recuperării".

Restructurarea obligaţiilor bugetare se aplică şi pentru:

- obligaţiile bugetare principale şi accesorii stabilite de alte organe decât organele fiscale transmise spre recuperare organelor fiscale centrale (inclusiv amenzile);

- obligaţiile bugetare declarate de debitor sau stabilite de organul fiscal competent prin decizie după data de 1 ianuarie 2022 aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 decembrie 2021.

Pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscal;

b) să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent;

c) să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit Legii nr. 85/2014 (sau potrivit Legii nr. 85/2006);

d) să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare;

e) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal;

f) să îndeplinească testul creditorului privat prudent. Testul creditorului privat prudent reprezintă o analiză din care să rezulte că s-ar obţine un grad mai mare de recuperare a creanţelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât şi cu varianta deschiderii procedurii falimentului.

E.O.

---

Actualizare VALENTIN DRĂGOI, MANAGING PARTNER, DT LAWYERS: "Susţin reinserţia în legislaţia naţională a instituţiei retractului litigios"

Retractul litigios este un mecanism juridic ce nu a mai fost considerat compatibil cu spiritul liberal al noii legislaţii, deodată ce Codul Comercial a fost comasat în Noul Cod Civil, însă poate fi privit ca o veritabilă excepţie de la principiul libertăţii contractuale, spune Valentin Drăgoi, Managing Partner, DT Lawyers.

Domnia sa declară: "Pentru temperarea celor care susţin că această instituţie este retrogradă, pentru că există şi astfel de voci, ţin să le reamintesc că această instituţie de drept fiinţează în Franţa, în Spania, chiar şi peste Ocean, în Canada. Retractul litigios ar putea aduce multe beneficii în raport de protecţia debitorilor insolvenţi persoane fizice, şi nu numai atât, ar putea avea şi un impact major asupra configuraţiei tabelului obligaţiilor societăţilor insolvente".

Potrivit domniei sale, în măsura în care o persoană fizică ar ajunge în ipostaza executării silite ca urmare a garantării unui împrumut contractat de către societate, aceasta ar putea fi în măsură să apeleze la instituiţia retractului litigios, achitând suma ce reprezintă costul cesiunii şi spezele contractului, de cele mai multe ori infimă în raport de cuantumul creanţei, eliminând astfel riscul executării silite.

V.R.

---

Actualizare OVIDIU DEMETRESCU, OCD CAPITAL & RESOURCE ŞI LONDON BROKERS: "Într-o procedură de insolvenţă, matricea riscurilor trebuie privită din perspectiva tuturor stakeholderilor"

Într-o procedură de insolvenţă, matricea riscurilor trebuie privită din perspectiva tuturor stakeholderilor, spune Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

Domnia sa a afirmat: "Din perspectiva de adviser de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii, am fost puşi în câteva instanţe să acţionăm pentru bănci sau alte instituţii financiare, care dobândiseră nişte active de la companii intrate în dificultate şi care au venit la noi în calitate de experţi în zona de M&A (n.r. fuziuni şi achiziţii) în special în energie, pentru a-i ajuta să le valorifice. Unul dintre aspectele extrem de importante pe care l-am văzut şi semnalat este că, unele bănci aveau aplicată şi extinsă măsura de gaj şi asupra acţiunilor, putând face atât o tranzacţie de tip Asset Deal, cât şi una de tip Share Deal".

Ovidiu Demetrescu a adăugat: "Pentru a înţelege diferenţa dintre cele două tipuri de tranzacţii vă dau un exemplu concret din zona energiilor regenerabile. În momentul când vrei să vinzi ca Asset Deal o turbină eoliană, nu vinzi un asset (n.r. activ) care poate să producă energie şi să genereze facturi, ci vinzi o turbină care poate fi lăsată pe poziţie sau nu. Iar dacă nu este lăsată pe poziţie, valoarea ei scade enorm de mult, pentru că trebuie să fie demontată şi dusă în alt amplasament, iar costurile cu relocarea unei astfel de turbine sunt foarte mari. În schimb, dacă faci un Share Deal, vinzi o turbină operaţională cu licenţă de producere a energiei şi care, începând de mâine poate să genereze facturi, pe care să le plătească nişte consumatori din sistemul energetic".

Conform expertului în energie, este important ca, în momentul în care se ajunge într-o procedură prealabilă sau chiar într-o procedură de insolvenţă, să fie reevaluată matricea riscuilor. "În general, riscurile corporative sunt evaluate de către acţionar, de către manager. Sunt evaluate din perspectivă proprie şi, să spunem într-un caz fericit, mai face o evaluare şi a supply-chain-ului. Dar, în momentul în care am ajuns într-o procedură (n.r. de insolvenţă), trebuie să mă uit la toată matricea riscurilor din perspectiva stakeholderilor. A tuturor celor implicaţi în proces, ceea ce înseamnă că privesc altfel riscurile", a spus Ovidiu Demetrescu.

A.I.

---

Actualizare Gheorghe Piperea, Partener, RomInsolv SPRL: "Noua formă a Codului Insolvenţei ar trebui să aibă în vedere conceptul de avertizare timpurie"

Avertizarea timpurie a insolvenţei este reglementată incomplet şi redundant în actuala legislaţie referitoare la procedura insolvenţei, susţine avocatul Gheorghe Piperea, partener la RomInsolv SPRL.

"Actuala dispoziţie nu este bună, pentru că este incompletă şi redundantă. Este redundantă deoarece se referă la nelipsitul ANAF, care a căpătat o atribuţie birocratică de a te trage de mânecă atunci când intri în insolvenţă. Fiscul, ca actor principal, se regăseşte în procedură şi în prevederile OG 6/2019, dar avertizarea este un concept mult mai larg, care nu ţine doar de ANAF, este un fenomen palpabil, pregnant. Există în legislaţia societăţilor comerciale, în legea 31/1990, proceduri de prevenire a insolvenţei, cum ar fi alerta. In procedura insolvenţei privind companiile de stat, acţionarii şi asociaţii nu există; ei sunt chemaţi să se implice în aprobarea planului de reorganizare, dar nu cu privire la majorarea de capital care e decisă de creditori care în procesul insolvenţei preiau controlul societăţii de la acţionari. De aceea, acţionarii şi asociaţii trebuie să fie conştienţi de acest risc şi să încerce să ia măsuri de prevenţie şi să folosească procedurile de alertă prevăzute articolul 119, articolul 117 indice 1 şi articolul 136 din legea 31/1990. Nu am vazut aplicarea ăn practică, de exemplu, a articolului 136 care se adresează acţionarilor nesemnificativi. În procedura insolvenţei acţionarii nu există. Ca să poţi să fii luat în considerare, trebuie să te preocupi din start de această alerta. (...) Mă refer la acţionarii sofisticaţi, cum ar fi fondurile private de pensii, ce ar trebuie să fie primii care să se preocupe de prevenţia insolvenţei şi să declanşeze procedurile de alertă", a spus Gheorghe Piperea.

Domnia sa a arătat că statul nu şi-a exercitat atribuţiile de acţionar, în privinţa alertei, în companiile deţinute sau în care este acţionar majoritar.

"Statul român nu şi-a exercitat această atribuţie la participaţiile importante în societăţile privatizate, care sunt in insolvenţă depăşită sau în dificultatăţi financiare, cum ar fi Tarom, Metrorex, Poşta Română, şi aşa mai departe. De exemplul, la Metrorex există capital negativ de peste patru ani şi unde măsurile care ar fi trebuit să fie luate erau fie reîntregirea capitalului, fie intrarea societăţii în lichidare. Nu am văzut statul român să se preocupe de aceste dificultăţi, deşi au la îndemână nu numai indicaţiile ci şi precizările specialiştilor în domeniu", a precizat Gheorghe Piperea.

El a menţionat că alerta poate fi exercitată nu doar prin asociaţi sau acţionari, care au această opţiune legislativă, dar şi prin intermediul auditorilor interni şi chiar a auditorilor externi, pentru care o astfel de alertă reprezintă o obligaţie.

"City Insurance a ajuns în actuala situaţie pentru că auditorii nu au atras atenţia asupra riscului de insolvenţă deşi era vizibil. Mai există o situaţie în domeniul asigurărilor, unde exista doar informaţii sau zvonuri privind probleme, dar autoritatea şi auditorii nu au făcut nimic şi vom pierde un asigurător care reprezintă ca şi celălalt 30% din piaţa de RCA. Cei care au obligaţia respectivă se prefac că fac rapoarte, iar cei care au opţiunea să analizeze nu merg pe ea", a afirmat Gheorghe Piperea.

Domnul avocat Piperea mai arată că responsabilitatea managerilor este tot o modalitatate de prevenire a insolvenţei.

"Responsabilitatea managerilor este în primul rând o modalitate de prevenţie a insolvenţei şi este reglementată în articolul 155 şi articolul 155 indice 1 din legea 31/19i90. Insolvenţa trebuie să fie prevenită. Filtrele sunt stabilite de legea societăţilor comerciale. În societăţile mari, unde există pluralitate de administratori, responsabilitatea se împarte în două: manager şi Consiliu de Administraţie/Consiliul de Supraveghere. Când se face această delimitare, singurele atribuţii păstrate de Consiliul de Administraţie sau Consiliul de Siupraveghere sunt controlul şi supravegherea managerilor să nu facă prostii, fraude, să nu ducă societatea în insolvenţă. Responsabilitatea managerului e în primul rand pentru prevenirea insolvenţei. Managerii trebuie făcuţi responsabili pentru că nu iau măsuri pentru eliminarea riscului de insolvenţă. Managerul trebuie să respecte interesul societar şi interesul social (o sumă de interese ce depăşesc interesul societar, cum ar fi clientela captivă, angajaţi, bănci, stakeholderi indirecţi). Aceste lucruri ar trebui introduse în lege, pentru a avea un cadru normativ rotund, nu incomplet, nu redundant. În noua formă, Codul Insolvenţei ar trebui să aibă în vedere acest concept larg de avertizare timpurie care nu este importantă doar pentru acţionari, ci şi pentru toţi ceilalţi stakeholderi", a concluzionat Gheorghe Piperea.

---

Actualizare - Speranţa Munteanu, Managing Partner, Veridio - "Legea nu poate acoperi toate particularităţile economice"

Legea nu poate acoperi toate particularităţile economice din domeniul insolvenţei, este de părere Speranţa Munteanu, Managing Partner, Veridio.

"O problema esenţială de mare rămânere în urmă în manieră aplicării legii ţine de măsură în care procedura are o analiză foarte bine substantiata din perspectiva economică a soluţiei de redresare. Dacă în partea legală, avocaţii au rafinat modul de aplicare, fiind unul din cele mai bune, partea economică nu va apărea niciodată în textul de lege. Astfel, modul în care, din punct de vedere economic, o firma ajunge în dificultate este o particularitate pentru care legea nu poate aduce soluţii, astfel sunt câteva puncte din aspectul legal pe care trebuie să le avem că baza de pornire, una din ele fiind evaluarea" afirmă Speranţa Munteanu.

(S.B.)

---

Actualizare RADU CĂLIN TIMBUŞ, PREŞEDINTELE ANEVAR: "Un evaluator de garantare a împrumuturilor devine desăvârşit după ce lucrează pentru lichidare"

Un evaluator de garantare a împrumuturilor devine desăvârşit după ce lucrează pentru lichidare, este de părere Radu Călin Timbuş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR). Domnia sa a menţionat, printre altele: "Suntem aproape de profesie. După ce băncile şi auditorii au impus respectarea standardelor, practicienii în insolvenţă au înţeles cel mai bine ce înseamnă standardele şi ne-au arătat ce înseamnă ipotezele şi premizele evaluării.

Evaluările pentru garantare şi raportarea financiară sunt potenţiale tranzacţii, dar în ceea ce priveşte evaluările dedicate unui proces de insolvenţă, aici rapoartele trebuie să fie foarte concrete, exacte, este nevoie de tratarea fiecărui activ şi a fiecărei entităţi în parte".

În acest context, Călin Timbuş subliniază că sunt situaţii în care evaluatorii nu primesc o informare suficient de amănunţită, astfel încât este nevoie de o colaborare mai strânsă pe partea de informare.

"Poate ar trebui să avem un cadru general în care să lucram, un gen de standard care să fie pus în practică, cel mai adecvat ar fi un ghid. Avem cunoştinţe economice, tehnice, urbanistice şi fiscale, dar avem nevoie de sprijin juridic şi de fiscalitate pentru că dinamica este foarte mare, speţele sunt foarte diferte şi o informare transparentă, un sprijin reciproc de documentare este binevenit".

E.O.

---

Actualizare CIPRIAN NACU, CITR: "Credem că anul 2023 va fi dificil pentru foarte multe companii"

Anul 2023 va fi dificil pentru foarte multe companii, este de părere Ciprian Nacu, Head of Restructuring, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Domnia sa a afirmat: "La CITR facem anual un studiu asupra companiilor de impact care, din punctul nostru de vedere, sunt cele cu active mai mari de un milion de euro. Sunt în jur de 31.000 - 32.000 de companii de impact în economie, care au o cifră de afaceri totală de peste 70% din economia naţională. Deci, este un eşantion reprezentativ. Uitându-ne la indicatorii financiari, observăm că mare parte dintre aceste companii prezintă semne de dificultate financiară sau dificultăţi care le pot duce în zona de insolvenţă. Astfel, 42% dintre aceste companii se află fie într-o zonă de insolvenţă iminentă, fie sunt restructurabile, adică prezintă anumite semnale de dificultate financiară, dar nu atât de grave încât să se afle în pragul insolvenţei".

Ciprian Nacu a adăugat: "Legat de numărul companiilor în insolvenţă iminentă, vedem că acesta nu a variat foarte mult în ultimii ani, dar se menţine la un nivel relativ ridicat. Avem în jur de 6.000 de companii care se află în insolvenţă iminentă în momentul de faţă, pe baza ultimelor informaţii bilanţiere publicate la ANAF. Cam tot atâtea erau şi în anul 2013, de exemplu (...)".

Domnia sa a adus aminte de acele companii de tip "zombie", care reuşesc să se menţină pe linia de plutire fără să intre în insolvenţă, datorită diverselor facilităţi pe care le accesează. "S-a menţionat anterior faptul că facilităţile fiscale, facilităţile date de Guvern dar şi susţinerea din mediul bancar, au ajutat aceste companii să se menţină pe linia de plutire şi să evite insolvenţa. Este interesant de văzut ce urmează să se întâmple în momentul în care aceste facilităţi se retrag, o parte deja s-au retras (...). Din punctul nostru de vedere, anul 2023 va fi dificil pentru foarte multe companii", a spus Ciprian Nacu.

A.I.

---

Actualizare FLORIAN NEAGU, BNR: "Numărul scăzut al insolvenţelor din România nu este un mesaj bun"

Numărul insolvenţelor din România s-a menţinut scăzut, în ultimii 7-8 ani, la percentilele inferioare ale distribuţiei Unuinii Europene, a menţionat Florian Neagu, Director adjunct al Direcţiei Stabilitate Fnanciară în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), opinând că acesta nu este un mesaj bun, pentru că insolvenţa are rolul de a reîmprospăta economia, de a face loc unor firme noi în locul celor neviabile.

"Analizele de sănătate financiară ale companilor din România arată că numărul mic de companii insolvente nu are corespondent în realitatea bilanţieră a acestor firme", a menţionat domnul Neagu, adăugând faptul că, din cifrele Băncii Mondiale, timpul de rezolvare a insolvenţei şi eficienţa procesului în sine nu sunt foarte bune: "La nivel european nu stăm deloc bine pe aceste elemente".

Printre altele, reprezentantul BNR a spus că putem profita de efervescenţa legislativă pentru a îmbunătăţi cadrul de reglementare.

"Stocul firmelor aflate în insolvenţă în România este în scădere, în ultimii cinci ani, de la aproape 40.000 la sfârşitul anului 2017 la circa 32.000, însă fluxul este o creştere. Acum, numărul de firme nou intrate în insolvenţă este aproape de 6.500. Observăm o evoluţie ascendentă a acestui număr, dar cuplând informaţia cu evoluţiile comparative din UE şi cu problemele structurale ale economiei, vedem un spaţiu de ameliorare", a declarant domnia sa.

Florian Neagu a menţionat că firmele care intră în insolvenţă sunt cele care acţionează în special în servicii, în ultimul deceniu - comerţ, transporturi, depozitare. Acestea deţin aproape jumătate din fluxul de firme nou create, conform sursei ctate, care afrmă că socetăţile în discuţie nu generează valoare adăugată foarte mare, ele fiind majoritare în procesul de insolvenţă.

Printre altele, reprezentanul BNR subliniază că firmele în insolvenţă din Româna aveau, anul trecut, capitaluri proprii negative de 55 de miliarde de lei, cerinţa minimă de capializare fiind de 200 de lei.

E.O.

---

Actualizare STAN TÎRNOVEANU, SENIOR PARTNER, ZAMFIRESCU RACOŢI VASILE & PARTNERS: "În insolvenţă, administratorul judiciar are drept decizional"

Rolul administratorului restructurării/concordatar este de monitorizare a activităţii debitorului supus unei proceduri de restructurare/prevenire a insolvenţei şi de informare a creditorilor, spune Stan Tîrnoveanu, Senior Partner, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners, adăugând că, într-o procedură preventivă, debitorul îşi desfăşoară activitatea astfel cum o face în mod obişnuit, în limitele impuse însă de planul/acordul de restructurare.

În schimb, potrivit domniei sale, în cazul insolvenţei, administratorul judiciar are rolul de a supraveghea şi controla procedura, având chiar drept decizional (spre ex. anularea anumitor operaţiuni, denunţarea contractelor etc.).

V.R.

---

Actualizare - Vasile Nemeş, formator în cadrul INPPA - "Procedura de pre-pack nu este neapărat o noutate"

Procedura de pre-pack există deja, chiar dacă ea este prezentată statelor ca fiind o noutate, ea fiind prezentă în domeniul financiar-bancar, afirmă Vasile Nemeş, formator în cadrul INPPA.

"Legat de procedura de pre-pack, aceasta pare o procedură nouă din punct de vedere legislativ, nu doar în mediul nostru legislativ ci şi în cel european, ea părând a fi de sorginte americană, însă, aş vrea să reamintesc că, deşi este recomandată statelor că fiind ceva nou, ea există din punct de vedere legislativ, de foarte mulţi ani, în sistemul financiar-bancar. Este suficient să amintim rezoluţia şi redresarile atât în domeniul bancar cât şi în domeniul asigurărilor unde avem proceduri similare, anume preluarea activităţii şi a portofoliului" spune Vasile Nemeş.

(S.B.)

---

Actualizare ANDREEA DIACONESCU, INPPI: "Avem 27 de sisteme diferite de proceduri de insolvenţă, în Uniunea Europeană"

Există 27 de sisteme diferite de proceduri de insolvenţă în Uniunea Europeană, a spus Andreea Deli-Diaconescu, Membru în Consiliul de Conducere al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), adăugând că, la finele anului trecut, Comisia Europeană a lansat o provocare pentru uniformizarea anumitor elemente foarte importante ale procedurii de insolvenţă.

Domnia sa a afirmat: "La nivelul Uniunii Europene avem 27 de sisteme diferite de proceduri de insolvenţă. Practic, se defragmentează unitatea în tot ceea ce înseamnă insolvenţă transfrontalieră. Directiva privind cadrele de restructurare a fost implementată în statele membre. În 7 decembrie anul trecut, Comisia (n.r. Europeană) lansează o provocare în ideea de a uniformiza anumite elemente centrale considerate de maximă importanţă pentru procedura de insolvenţă. Titulatura sub care proiectul de directivă este lansat este extrem de interesantă; se doresc insolvenţe - faster, simpler, affordable (n.r. rapide, simple şi accesibile)".

Andreea Deli-Diaconescu a adăugat: "Primul nivel de gândire pe care s-a aplecat Comisia Europeană în directivă reprezintă, din punctul meu de vedere, o mare preocupare a statelor membre - acţiunile în anularea actelor frauduloase, aşa-numitele avoidance transactions".

În opinia sa, încercarea de a uniformiza aceste acţiuni în anulare este unul dintre cele mai dificile teste pe care le aveau de soluţionat statele membre, pentru că la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cele mai interesante şi complicate speţe care au fost trimise au derivat din astfel de acţiuni. "Sunt diferite ca mentalităţi, ca istoric, ca opţiuni legislative, iar dacă trebuie uniformizat ceva, într-adevăr de aici ar trebui plecat", a spus reprezentantul INPPI.

Andreea Deli-Diaconescu a completat: "Mi se pare foarte interesant că, această propunere de directivă pe acţiuni în anulare uniformizate atinge idei noi, unele extrem de originale. Prima idee este că, printre actele şi operaţiunile care se cer analizate din perspectiva vătămării creditorilor procedurii este omisiunea, tăcerea. În sensul în care, chiar în preambul se arată faptul că, dacă analizăm creditorii ce au fost afectaţi, contează foarte puţin dacă discutăm despre acţiune sau inacţiune. Ceea ce contează este potenţialul de afectare, chiar al unei omisiuni".

A.I.

---

Actualizare - Simona Miloş, preşedintele INPPI: "Se aşteaptă acel val de insolvenţe în contextul celor trei crize care se suprapun"

Numărul redus de dosare de insolvenţă nu este neapărat un semn de sănătate economică, a afirmat Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

"În privinţa acestui număr redus, explicaţia oferită de autorităţi este că în ultimii doi ani au existat ajutoare financiare acordare de către stat companiilor. Apoi, legiuitorul a optat pentru soluţia de a lăsa liberă economia, cererea şi oferta, şi de a nu împiedica creditorul să acceseze astfel de proceduri, dar cu o discuţie prealabilă cu debitorul, care poate să ducă chiar la eliminarea deschiderii procedurii insolvenţei. Se aşteaptă însă acel val de insolvenţe în contextul celor trei crize care se suprapun", a spus Simona Miloş.

(G.M.)

---

Actualizare - Alexandru Popica-Loghin, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, Ministerul Justiţiei: "Ministerul Justiţiei evaluează actuala lege a insolvenţei, în scopul unei modificări viitoare"

Ministerul Justiţiei a lansat un amplu proces de consultare a principalilor actori în vederea exprimării unui punct de vedere cu privire la propunerea de directivă a Comisiei Europene, din 7 decembrie 2022, a afirmat Alexandru Popica-Loghin, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, Ministerul Justiţiei.

"Prin noua propunere de directivă, Comisie Europeană armonizează normele de procedură de insolvenţă propriu-zisă şi introduce procedura de pre-pack, precum şi accesul practicienilor de insolvenţe la bazele de date din alte state, cum ar fi accesul la registrul beneficiarilor reali. În urma consultărilor, poziţia naţională consolidată va reflecta într-o măsură cât mai largă aşteptările comunităţii de afaceri din România. De asemenea, va fi realizată o evaluare a aplicării legii insolvenţei, pentru o modificare viitoare a acesteia", a spus Alexandru Popica-Loghin.

(G.M.)

---

Actualizare - Simona Miloş, preşedintele INPPI: "Noua propunere de directivă a Comisiei Europene include modificări ce simplifică procedurile pentru IMM-urile care se confruntă cu insolvenţa"

Comisia Europeană a propus la 7 decembrie 2022 o nouă propunere de directivă prin care se vor reduce diferenţele dintre legislaţiile naţionale în materie de insolvenţă, sporind astfel predictibilitatea procedurilor de insolvenţă la nivelul statelor membre şi reducând obstacolele în calea liberei circulaţii a capitalurilor, a arătat Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

"Potrivit opiniilor exprimate, aceste diferenţe legislative afectează funcţionarea pieţei interne, în special în ceea ce priveşte: 1) acţiunile in anulare/denuntare; 2) urmărirea şi recuperarea bunurilor aparţinând masei insolvenţei; 3) îndatoririle şi răspunderea directorilor în vecinătatea insolvenţei; şi 4) cum sunt declanşate procedurile de insolvenţă. Evaluarea impactului a analizat trei dimensiuni-cheie ale dreptului insolvenţei: (i) recuperarea activelor din masa insolvenţei lichidată; (ii) eficienţa procedurilor; şi (iii) distribuţia previzibilă şi echitabilă a valorii recuperate între creditori.

Aceste trei dimensiuni acoperă, în special, chestiuni legate de acţiunile de anulare, urmărirea activelor, îndatoririle şi răspunderea directorilor, vânzarea unei companii ca continuitate în funcţiune prin «proceduri pre-pack», declanşarea insolvenţei, un regim special de insolvenţă pentru micro şi întreprinderile mici, clasamentul creanţelor şi al comitetelor creditorilor.

Această propunere urmăreşte, de asemenea, îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru IMM-uri. Prin creşterea ratelor de recuperare aşteptate pentru creditorii şi investitorii expuşi IMM-urilor şi altor companii, propunerea urmăreşte să reducă riscul perceput de a investi în IMM-uri, care se aşteaptă să se reflecte în costuri mai mici de finanţare pentru IMM-uri, toate celelalte fiind egale. Între timp, propunerea nu impune obligaţii sau costuri de conformare IMM-urilor care sunt active din punct de vedere economic şi simplifică procedurile pentru cei care se confruntă cu insolvenţă", a spus Simona Miloş, preşedintele INPPI.

Domnia sa a mai arătat că noua propunere a Comisiei Europene mai introduce o procedură specială pentru a facilita şi accelera lichidarea microîntreprinderilor, permiţând un proces de insolvenţă mai eficient din punct de vedere al costurilor pentru microîntreprinderile respective. Preşedintele INPPI a precizat că aceste aranjamente sprijină, de asemenea, lichidarea ordonată a microîntreprinderilor "fără active", abordând problema că unele state membre resping accesul la o procedură de insolvenţă dacă valoarea de recuperare proiectată este sub costurile judiciare.

(G.M.)

---

Actualizare - Simona Miloş, preşedintele INPPI: "Legislaţia din domeniul insolvenţei, insuficient cunoscută de antreprenori"

Avem o legislaţie a insolvenţei echilibrată, care s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, şi o legislaţie a preinsolvenţei care a intrat de curând în vigoare prin Legea nr. 216/2022 dar care se pare că nu este suficient de cunoscută în rândul antreprenorilor care întâmpină dificultăţi, susţine Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

"Se vorbeşte de foarte mult timp despre o lipsă a unei culturi a negocierii în România care să permită aducerea, într-un stadiu incipient, la aceeaşi masă a discuţiilor pe debitor şi pe creditorii săi. Avem doar 16 proceduri de concordat deschise, iar motivele pot fi multiple: lipsa unei reacţii timpurii a managerilor, care este un factor binecunoscut al eşecului prevenţiei insolvenţei, şi lipsa accesului la finanţare din partea instituţiilor bancare pentru astfel de proceduri de insolvenţă. Cu toate acestea sunt câteva avantaje ale procedurilor de preinsolvenţă: controlul deplin al afacerii debitorului, posibilitatea alternativă a finanţării capitalului de lucru de către afiliaţi cu acordarea unei superpriorităţi la distribuire în contextul lipsei finanţării din partea instituţiilor financiare, facilităţile fiscale care pot fi acordate prin eşalonarea sau reducerea creanţelor bugetare şi, nu în ultimul rând, pragul mai mult decât rezonabil şi relaxat al acceptării planului de restructurare de către masa credală (doar 30% din ea) constituie tot atâtea motive de apelare la astfel de remedii", a spus Simona Miloş.

Domnia sa a precizat că o condiţie esenţială care trebuie îndeplinită ca şi criteriu de eligibilitate pentru intrarea în procedurile de preinsolvenţă este ca debitorul să nu se afle în stare de insolvenţă căci odată instalată, procedurile de restructurare preventivă sunt iluzorii.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează, în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), a IX-a ediţie a conferinţei "Codul Insolvenţei", în data de 15 februarie 2023, începând cu ora 09:30, la Hotel Pullman,World Trade Center Bucharest, sala New York.

Participarea la lucrările conferinţei se înscrie în formarea profesională continuă a practicienilor în insolvenţă cu un număr total de 8 puncte aferent orelor de dezbateri şi prezentări (pentru membrii UNPIR).

Temele propuse pentru această conferinţă:

• Insolvenţa sistemică - realităţi şi soluţii pentru redresare;

• Cadrul legal - legislaţia europeană, provocări şi oportunităţi;

• Concordatul preventiv şi acordul de restructurare - probleme practice şi soluţii;

• Responsabilitatea managerială - unul dintre mecanismele de prevenţie a dificultăţii financiare a companiei;

• Rolul băncilor şi al programelor de stat (de tipul IMM Invest) în finanţarea-punte a companiilor mari şi IMM-urilor aflate în dificultate;

• Facilităţile fiscale ca metode de redresare. Eşalonarea şi ştergerea datoriilor bugetare;

• Falimentul ca metodă de asanare a economiei şi de reintroducere a activelor viabile în circuitul economic;

• Importanţa evaluării activelor în procesul de restructurare;

• Insolvenţa persoanelor fizice;

• Soarta insolvenţelor statului gestionate de AAAS;

• Atingerea obiectivelor climatice - cap de linie pentru activitatea multor firme, în condiţiile în care 50% din activele lor sunt afectate de acest scop.