Consiliul UE a adoptat un regulament privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta

Pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene, Consiliul UE a adoptat astăzi un regulament privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul prevede posibilitatea declanşării de către Consiliu a unei "alerte a Uniunii" privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatory, notează News.ro.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanenţă aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să îşi reducă cererea de gaze cu 15% faţă de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Deşi toate statele membre vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat o serie de scutiri şi posibilităţi de a aplica o derogare parţială şi, în unele cazuri, totală de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situaţiile specifice ale statelor membre şi pentru a asigura că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securităţii aprovizionării în UE, mai indică sursa citată.

Consiliul UE a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu reţelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror reţele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul energetic european şi care depind în mai mare măsură de gaze pentru producţia de energie electrică vor fi, de asemenea, exceptate în cazul în care sunt desincronizate de la reţeaua unei ţări terţe, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.

Statele membre îşi pot limita obiectivul de reducere pentru a-şi adapta obligaţiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre şi pot demonstra că capacităţile lor de export şi infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putinţă pentru a redirecţiona gazele către alte state membre.

Statele membre îşi pot limita de asemenea obiectivul de reducere în cazul în care şi-au depăşit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care acestea depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau pot utiliza o metodă diferită de calcul în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puţin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.

De asemenea, statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanşarea "alertei Uniunii". Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acţionând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanşare a unei "alerte a Uniunii" în cazul unui risc substanţial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepţional de ridicate sau în cazul în care cel puţin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel naţional solicită Comisiei acest lucru.

Atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, statele membre au convenit că vor lua în considerare acordarea de prioritate măsurilor care nu afectează clienţi protejaţi precum gospodăriile şi serviciile esenţiale pentru funcţionarea societăţii, cum ar fi entităţile critice, asistenţa medicală şi sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naţionale de sensibilizare, obligaţii specifice de reducere a încălzirii şi răcirii, precum şi măsuri bazate pe piaţă, cum ar fi licitaţiile între întreprinderi.

Statele membre îşi vor actualiza planurile naţionale de urgenţă care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică şi vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluţia planurilor lor.

Regulamentul a fost adoptat în mod formal printr-o procedură scrisă. Adoptarea urmează unui acord politic la care au ajuns miniştrii în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 26 iulie. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi va intra în vigoare în ziua următoare.

Regulamentul este o măsură excepţională şi extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situaţia generală a aprovizionării cu gaze a UE, mai indică sursa menţionată.

UE se confruntă cu o potenţială criză în materie de securitate a aprovizionării odată cu reducerea semnificativă a livrărilor de gaze din Rusia şi cu un risc grav de întrerupere totală, pentru care statele membre trebuie să se pregătească imediat, în mod coordonat şi în spiritul solidarităţii. Deşi nu toate statele membre se confruntă în prezent cu un risc semnificativ de securitate a aprovizionării, perturbări grave în anumite state membre ar afecta economia UE în ansamblu.

Regulamentul completează legislaţia şi iniţiativele actuale ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetăţeni şi protecţia clienţilor împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranţa furnizării de gaze.

Acest regulament vine în continuarea altor iniţiative deja în curs care urmăresc îmbunătăţirea securităţii aprovizionării cu gaze şi rezilienţa UE, inclusiv un regulament privind înmagazinarea gazelor, crearea unei platforme energetice a UE de achiziţionare în comun şi iniţiativele enumerate în planul REPowerEU.