Cultivarea rapiţei, o soluţie durabilă la provocările securităţii alimentare

Şocurile globale, precum pandemiile, conflictele şi evenimentele meteorologice extreme, au pus o presiune considerabilă asupra securităţii alimentare, datele World Food Security Outlook (WFSO), furnizate de Grupul de date economice pentru dezvoltare al Băncii Mondiale şi de practica globală de agricultură1, raportând o estimare de un sfert de miliard de oameni se confruntă cu niveluri de insecuritate alimentară acută în 2024.

Lumea este marcată în prezent de o criză alimentară în escaladare, caracterizată de preţuri ridicate şi creşterea foametei. Nivelurile actuale sunt de 2,5 ori mai mari decât în 2016, când aceste cifre globale au început să fie înregistrate. Proiecţiile World Food Bank sugerează că fără acţiuni suplimentare, până în 2030 ar putea fi 950 de milioane de persoane grav afectate de insecuritate alimentară. Astfel, lumea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce priveşte securitatea alimentară globală.

Potrivit Indicelui Global al Securităţii Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare şi Analiză a Unităţii de Informaţii Economice (EIU) şi sponsorizat de compania agricolă internaţională Corteva Agriscience. Din cele 113 ţări evaluate, România s-a clasat pe locul 29 cu un scor general de 72,4 din 100 în ceea ce priveşte accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea şi siguranţa alimentelor, precum şi sustenabilitatea şi adaptarea. De-a lungul anilor, ţara şi-a menţinut principalele puncte forte printre ţările europene în ceea ce priveşte programele de securitate alimentară.

Abordarea insecurităţii alimentare poate fi realizată prin metode cheie pentru transformarea sistemelor alimentare globale enumerate ca priorităţi pentru Banca Mondială pentru Alimente, cum ar fi accelerarea inovaţiei agricole, intensificarea investiţiilor necesare în alimente şi nutriţie şi sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu programe de urgenţă şi rezilienţă. Mai mult, schimbările în practicile de cultivare pot reprezenta o opţiune, de exemplu, diferite studii în agricultură2,3 evidenţiază rolul cultivării rapiţei în asigurarea unui sistem alimentar mai echilibrat şi durabil. Aceasta devine o alegere esenţială pentru fermieri prin diversificarea surselor de proteine vegetale şi reducerea dependenţei de uleiuri rafinate, promovând un sistem alimentar mai echilibrat şi durabil.

Un argument suplimentar pentru alegerea de semănare a rapiţei îl reprezintă beneficiile ce ţin de sănătate umană, produsul finit ulei de rapiţă fiind recomandat pentru compoziţia sa bogată în acizi graşi Omega-3 şi Omega-6, care sunt esenţiali pentru sănătate inimii şi a sistemului cardiovascular4. Consumul regulat de ulei de rapiţă poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 şi alte afecţiuni cronice5. Prin urmare, cultura de rapiţă atrage şi beneficii financiare datorită cererii constante pentru uleiuri vegetale şi proteine.

Printre cele mai notabile caracteristici ale rapiţei este adaptabilitatea sa la diverse condiţii climatice şi de sol, fapt ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. La nivel local, rapiţa reprezintă o cultură versatilă şi rezistentă, cu multiple avantaje pentru fermierii români. Cultura de rapiţă are un ciclu de creştere relativ scurt, ceea ce permite fermierilor să optimizeze utilizarea terenurilor agricole şi să beneficieze de rotaţia culturilor, contribuind la menţinerea fertilităţii solului.

Astfel, alegerea cultivării rapiţei reprezintă un angajament ferm pentru construirea unui viitor alimentar mai sigur şi mai prosper pentru fermierii români prin alegeri durabile. De exemplu, noii hibrizi de rapiţă PT314 şi PT315 din portofoliul Pioneer® al companiei internaţionale de cercetare şi dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience reprezintă două soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea practicilor agricole. Aceştia sunt doi hibrizi productivi cu o eficienţă superioară a utilizării azotului, conţinut foarte ridicat de ulei şi rezistenţă excelentă la boli. În plus, hibridul PT303 Sclerotinia Protector rămâne o alegere populară printre fermierii români, fiind unic în Europa datorită toleranţei sale excepţionale faţă de patogenul Sclerotinia sclerotiorum pentru acei fermieri care vizează recolte record şi nu pot implementa corespunzător rotaţia culturilor.

Roland Heilman din localitatea Tărian, judeţul Bihor, a avut în sezonul de toamnă din 2023 trecută o suprafaţă de 100 ha semănată cu rapiţă, din totalul de 600 ha pe care le lucrează în cadrul fermei Mady Speed Int SRL, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semănat după cultură de grâu şi a oferit o producţie de 5.840 kg/ha: "Am început recoltatul la finalul lunii iunie şi pot spune că am avut o producţie foarte bună, PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am avut noroc că a plouat, am semănat 100 ha de rapiţă, toată suprafaţa cu hibrizii Pioneer PT303 şi PT313", a declarat Roland.

Similar, în judeţul Argeş s-au înregistrat rezultate foarte bune în 2023, iar un exemplu este Cristian Anghel, care a obţinut o producţie de 4.560 kg/ha. "Am avut 150 ha cu rapiţă semănată după grâu, terenul a fost dezmiriştit, am adoptat sistemul de lucrări minime, astfel că am semănat cu o semănătoare minimum-till. Recoltatul a avut loc după data de 15 iulie, rezultatele au fost foarte bune, şi pot spune că hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în condiţii nu tocmai optime din punct de vedere climatic", a punctat Cristian.

Activităţile agricole care se desfăşoară în peisajul agriculturii pentru 2024 favorizează bunăstarea comunităţilor, iar Corteva se angajează să susţină agricultura, punând la dispoziţia fermierilor români resurse esenţiale pentru a face faţă insecurităţii alimentare, ajutându-i să atingă anual o productivitate şi o durabilitate de durată.