Reporter: Care dintre promisiunile electorale din programele PSD şi PNL i-ar avantaja mai mult pe oamenii de afaceri?
Dan Schwartz: Ca un prim comentariu de ordin general, menţionez că trebuie să fim sceptici în ceea ce priveşte promisiunile făcute de politicieni, indiferent de culoarea politică, în campania electorală. În ce măsură ele au fost realiste şi nu doar populiste vom afla, din păcate, numai după alegeri, atunci când, eventual, se va trece, în măsura în care acest lucru este posibil, la punerea în practică a politicilor economice şi fiscale cuprinse în programele politice.
Revenind la analiza solicitată, din păcate nu cred că se poate face o astfel de analiză bazată pe calcule, în lipsa unor date statistice concrete privind impactul pe care măsurile propuse l-ar putea avea asupra economiei româneşti. Este şi motivul pentru care eu sunt întotdeauna sceptic atunci cînd partidele politice şi politicienii pregătesc programe politice şi fac declaraţii în care se referă la reduceri de cote de impozitare, eliminare de impozite şi taxe majore etc. După părerea mea, astfel de programe şi declaraţii ar trebui să cuprindă în ele principii de bază şi nu cifre, iar dacă, totuşi, ele fac astfel de referinţe numerice, atunci trebuie să se bazeze pe date statistice concrete şi pe modele matematice de simulare a efectelor posibile pe care astfel de reduceri/eliminări de taxe le-ar putea avea asupra bugetului de stat şi asupra economiei în general.
Reporter: În mare, PNL propune o cotă unică de 16% pentru tot: impozit pe venit - 16%, impozit pe profit - 16%, contribuţii pentru angajat şi, respectiv, pentru angajator - 16%. Cum vi se par aceste promisiuni?
Dan Schwartz: Propunerea PNL pare să vizeze în special mediul de afaceri şi nu este departe de cotele de impozitare actuale, cu excepţia TVA, care, de la 1 ianuarie 2017, va fi de 19%. Analiza de impact în situaţia aceasta este mai uşor de realizat iar, cel puţin la nivel intuitiv, propunerile par relativ realiste. Totuşi, dacă se va merge în această direcţie, reducerile de taxe trebuie făcute gradual, de la un an la altul, şi nu dintr-odată, în felul acesta eventualul impact negativ fiind preluat gradual în bugetul de stat. Din punctul meu de vedere, cotele de impunere sunt relativ neimportante dacă ele sunt aplicate unitar şi în mod neutru asupra tuturor participanţilor la jocul economic, evident în măsura în care ele sunt stabilite la un nivel rezonabil şi în corelaţie cu cerinţele principiului capacităţii de plată a contribuabililor. Un program politic ar trebui să cuprindă, după părerea mea, direcţii pe care partidul care l-a conceput doreşte să le urmeze, obiectivele strategice şi tactice ale politicilor respective, modalităţile de transpunere în viaţa reală a unor astfel de politici, mijloacele de natură fiscală care ar putea fi folosite şi măsurile cu caracter reformator şi modernizator ce ar trebui adoptate pentru ca sistemul fiscal românesc să devină un instrument eficient de politică economică, direcţionat către dezvoltare economică şi nu îndreptat în mod simplist asupra colectării de impozite şi taxe.
Reporter: PSD a propus o taxare diferită a salariilor şi pensiilor, în funcţie de nivelul acestora, precum şi reducerea sau eliminarea anumitor contribuţii. Cum se diferenţiază măsurile propuse de PSD faţă de cele ale PNL?
Dan Schwartz: Propunerile PSD par menite să aibă un impact imediat în special asupra persoanelor fizice, fie ele salariaţi sau pensionari, cu venituri mici şi/sau mijlocii. Fiind făcute în timpul campaniei electorale, scopul lor ar putea fi în principal obţinerea votului acestor categorii sociale şi, prin urmare, ele par să aibă un caracter mai populist decât cele propuse de PNL. La nivel de mediu de afaceri, ele ar putea avea un evect pozitiv prin scăderea costului muncii, datorată micşorării sau eliminării unor contribuţii sociale. Ca întotdeauna când se propun reduceri semnificative de cote de impunere şi chiar eliminarea unor taxe şi contribuţii, trebuie avut în vedere impactul pe care astfel de schimbări îl poate avea asupra stabilităţii economice şi a echilibrului bugetar. De asemenea, astfel de măsuri trebuie privite cu un relativ scepticism în ceea ce priveşte posibilitatatea reală de a deveni efective, cu alte cuvinte trebuie analizat în ce măsură politicienii care fac astfel de promisiuni vor reuşi să le transpună în viaţa reală.
La fel ca întotdeauna, susţin ideea că astfel de propuneri de reduceri/eliminări de impozite, taxe şi contrubuţii trebuie, pentru a fi realiste, să se bazeze pe studii de impact asupra echilibrului bugetar şi asupra creşterii economice în general.
Reporter: Mulţumesc!
GEORGIAN POP, CANDIDAT PSD:
"Pentru următorii patru ani, PSD vine cu o relaxare fiscală şi o debirocratizare foarte mare"
"Pentru următorii patru ani, PSD vine cu o relaxare fiscală şi o debirocratizare foarte mare. De pildă, avem în vedere ca impozitul pe venit să scadă de la 16% (2016) la 0% la 1 ianuarie 2018 pentru salariaţii care au minim 2.000 de lei brut pe lună şi de la 16 % la 10% (2018) pentru cei cu un salariu brut lunar mai mare de 2.000 lei.
Şi pentru pensionarii care au mai puţin de 2.000 de lei brut pe lună avem în vedere eliminarea impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2017 şi reduderea de la 16% până la 10% pentru cei care depăşesc 2.000 de lei brut pe lună. Mai vrem să scădem sau să eliminăm anumite contribuţii - CAS, CASS, şomaj, concedii etc., iar pensionarii nu ar mai trebui să plătească contribuţiile la sănătate.
Peste calculele Comisiei Naţională de Prognoză, am suprapus efectele pozitive pe care noi le aşteptăm din: atragerea de fonduri europene, investiţiile din fondul suveran, investiţiile publice şi creşterea veniturilor pentru populaţie.
Dacă vom creşte anul viitor salariul minim pe economie, automat anumite taxe vor merge la bugetul general consolidat.
Calculul Statisticii şi cifrele băncilor arată că, în momentul în care ai crescut venitul oamenilor din clasa mijlocie şi al celor cu venituri scăzute, 17% merg spre economisire, 83% se duc în consum. Acest consum are efecte pozitive şi pentru bugetul de stat pentru că, automat, încasezi TVA şi alte taxe. Cred că veniturile în plus din sursele pe care le-am spus mai sus vor fi în jur de 98,4 miliarde de lei.
În cei patru ani, deficitul care rezultă din scăderile de taxe şi impozite va fi în jur de minus 89,2 miliarde lei. Diferenţa este, de fapt, un plus de 9,2 miliarde de lei, adică aproape 1% din PIB.
Prognozăm pentru 2020 un deficit bugetar de doar 2%, faţă de 2,9% în 2016. Mai mult, datoria publică nu va depăşi niciodată 60% din PIB".
•
FLORIN CÎŢU, CANDIDAT PNL:
"Cota unică pe care o propunem este cel mai simplu mod să fiscalizăm o economie cum este a noastră"
"Cota unică pe care o propunem este cel mai simplu mod de a fiscaliza o economie cum este a noastră - coruptă, săracă şi birocratică. PNL propune o cotă unică de 16% pentru tot: impozit pe venit 16%, impozit pe profit 16%, contribuţii pentru angajat 16%, pentru angajator 16%.
La angajator, este reducerea mare. Pentru un salariu mediu de 2.681 de lei, care reprezintă un cost pentru angajator de 3.298 de lei, înseamnă o reducere de 200 de lei.
Pentru angajat, contribuţiile scad de la 16,5%, la 16%, dar pentru angajator, de la 23%, la 16%.
Tot ce s-a câştigat până acum de către sectorul privat - impozit pe dividend de 5%, impozit pe profitul reinvestit 0%, rămâne.
Dacă reuşim să mărim gradul de colectare a impozitului pe profit, de la 20%, care este foarte jos acum, până la 40% cel puţin, vreau neapărat să reducem şi impozitul pe profit, de la 16%, la 10%.
La PNL, deficitul scade la 2,4% în 2017, şi ajunge la 1,3% în 2020.
Vom face o colectare mai bună.
Calculele ne arată că, dacă va creşte gradul de colectare a impozitului pe profit doar de la 20%, la 40%, putem să aducem 14 miliarde lei în plus la buget. Deficitul nostru este de vreo 20 de miliarde de lei. Cred că reducerea TVA la 16% poate să ne aducă o creştere a gradului de colectare de la 60%, către 80%. Aceste propuneri trebuie cuplate şi cu câteva măsuri la ANAF".