DGA a prezentat analiza activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, pentru anul 2021

Astăzi, în prezenţa ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a avut loc, la sediul central din Bucureşti, şedinţa prilejuită de prezentarea Analizei activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei desfăşurate de Direcţia Generală Anticorupţie în anul 2021.

Evenimentul s-a desfăşurat cu participarea în sală, dar şi în sistem videoconferinţă a unor invitaţi de seamă precum doamna Gabriela Scutea, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Doamna NICOLETA PAULIUC, preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, domnul PAVEL POPESCU, preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, Excelenţa Sa, domnul MANUEL LARROTCHA PARADA, ambasadorul Regatului Spaniei la Bucureşti, Excelenţa Sa, domnul ALFREDO MARIA DURANTE MANGONI, ambasador al Italiei la Bucureşti, dar şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ai Republicii Moldova, Franţa, Finlanda, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii, Serbia, Regatul Ţărilor de Jos, Ucraina.

De asemenea, ne-au fost alături reprezentanţii instituţiilor partenere, atât din Ministerul Afacerilor Interne, cât şi al unităţilor de parchet sau structurile cu care desfăşurăm îndeaproape activităţi de colaborare, precum şi poliţiştii D.G.A. din structurile judeţene anticorupţie.

În cadrul evenimentului, ministrul Afacerilor Interne a formulat o serie de consideraţii şi aprecieri la adresa activităţilor D.G.A. care se prezintă astfel:

ACTIVITATEA DE PREVENIRE

Prevenirea corupţiei a avut ca principale obiective: consolidarea mediului de integritate, optimizarea politicilor preventive implementate, multiplicarea elementelor de cercetare ştiinţifică şi includerea acestora în strategiile funcţionale de perspectivă, creşterea transparenţei instituţionale, respectiv deschiderea către cetăţeni şi societatea civilă, precum şi colaborarea cu alte entităţi cu atribuţii în prevenirea faptelor de corupţie.

Astfel, în calitate de instituţie responsabilă pentru implementarea Planului de integritate, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public, Direcţia Generală Anticorupţie a colectat datele necesare şi a raportat către Secretariatul tehnic de monitorizare a SNA 2016-2020 Raportul narativ privind stadiul implementării măsurilor prevăzute în SNA 2016-2020, la nivelul MAI, evaluare aferentă anului 2020, Inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, precum şi indicatorii de evaluare, la nivelul MAI, pentru anul 2020 şi Situaţia incidentelor de integritate şi măsurile adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat producerea incidentelor.

În ceea ce priveşte prevenirea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne, în nul 2021, au fost realizate 4.434 activităţi de informare şi instruire anticorupţie (+128% comparativ cu anul 2020), la care au participat 52.627 angajaţi ai MAI (+103%), dintre care 9.313 manageri şi 43.314 angajaţi cu funcţii de execuţie.

Din analiza acestor valori rezultă că, în anul precedent, aproximativ 41% din personalul MAI a luat parte la aceste forme de pregătire anticorupţie.

Ca urmare a politicilor preventive iniţiate şi transpuse în practică, au fost consemnate 212 situaţii în care funcţionarii ministerului au sesizat D.G.A. atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunţat implicarea unor colegi în comiterea unor fapte de corupţie (+39%).

Acest nivel reflectă consolidarea unei culturi organizaţionale la nivelul MAI bazată pe etică, integritate şi responsabilitate.

Tot pentru consolidarea mediului de integritate, în anul 2021 a fost derulată o amplă Campanie naţională de prevenire a corupţiei sub denumirea "M.A.I. etic, M.A.I. integru". Ca scop prioritar, această campanie a urmărit conştientizarea personalului MAI, dar şi a cetăţenilor, asupra faptului că integritatea este responsabilitatea tuturor.

Activitatea s-a desfăşurat în intervalul mai 2021 - februarie 2022 (în prezent fiind pe final de implementare), fiind vizate şi alte obiective, cum ar fi: încurajarea şi promovarea conduitei bazate pe valori etice, comportamentele profesioniste demonstrate în activitatea curentă a colegilor noştri şi implicaţiile lor în menţinerea unui climat organizaţional bazat pe integritate şi deontologie profesională.

În cadrul campaniei au fost derulate numeroase activităţi, respectiv întâlniri la sediile structurilor MAI sau în proximitatea zonelor în care-şi desfăşoară activitatea personalul acestora, dezbateri tematice / întâlniri cu cetăţenii care se adresează structurilor MAI (de ex.: ordine publică, poliţie rutieră, investigarea criminalităţii economice, situaţii de urgenţă, jandarmerie, poliţie de frontieră, eliberare permise de conducere sau înmatriculări vehicule etc.), seminare, întâlniri de lucru având tematică anticorupţie şi de integritate, cu reprezentanţi ai instituţiilor partenere, administraţiei publice locale, organizaţiilor neguvernamentale, elevi, studenţi, cadre didactice etc, sesiuni interactive de proiecţii de filme anticorupţie etc., situaţii în care au fost distribuite materiale preventive constând în peste 15.000 afişe şi 300.000 de flyere.

În contextul campaniei, pentru susţinerea şi promovarea mesajelor preventive au fost realizate spoturi video şi audio, filme documentare de educaţiei anticorupţie, precum şi materiale educative pe domenii profesionale distincte.

În registrul măsurilor de prevenire a corupţiei desfăşurate în anul 2021 se situează şi activităţile desfăşurate în colaborare cu alte instituţii publice. Astfel, în anul 2021 au fost organizate şi desfăşurate 883 activităţi de educaţie pentru promovarea integrităţii, la care au participat 89.454 de persoane (angajaţi MAI, cetăţeni, elevi, studenţi, elevi ai şcolilor de şoferi, reprezentanţi ai unor ONG-uri, asociaţii, ai mediului de afaceri sau alte categorii de persoane).

O atenţie importantă s-a acordat domeniului de studii şi proiecţii anticorupţie, context în care a fost continuată responsabilizarea structurilor M.A.I. cu privire la monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie în vederea asigurării eficienţei activităţilor aferente managementului riscurilor de corupţie de la nivelul acestora.

În acest scop, au fost realizate 253 de activităţi de instruire şi îndrumare a membrilor grupurilor de lucru pentru prevenirea corupţiei / consilierilor pentru integritate constituite la nivelul MAI, la care au participat 898 persoane. Aceste activităţi s-au finalizat prin întocmirea rapoartelor de monitorizare a riscurilor de corupţie aferente anului 2020 şi adoptarea registrelor revizuite ale riscurilor de corupţie pentru anul 2021.

Totodată, a fost elaborat Raportul anual de evaluare a incidentelor de integritate înregistrate la nivelul MAI, document transmis Secretariatului Tehnic al SNA. Precizăm că, în anul 2021 au fost comunicate şi luate în evidenţă 50 incidente de integritate, cu 3 mai multe faţă de anul anterior. La acest punct se poate evidenţia scăderea cu 40% (de la 185 la 111) a numărului de angajaţi MAI care au făcut obiectul incidentelor de integritate în intervalul supus analizei.

Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile identificate la nivelul structurilor MAI este un document prin intermediul căruia se urmăreşte prefigurarea unei imagini de ansamblu asupra probabilităţii de apariţie în cadrul domeniilor de activitate din MAI, a cauzelor generatoare de vulnerabilităţi, precum şi a măsurilor de prevenire / control care trebuie implementate la nivelul acestora.

Referitor la domeniul de cercetare a corupţiei, în intervalul analizat s-au desfăşurat activităţi de definitivare a cercetării cu privire la Diagnoza faptelor de corupţie în care au fost implicaţi angajaţi ai MAI, (în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), prin care s-a vizat descrierea caracteristicilor acestui tip de infracţionalitate, a dinamicii fenomenului, identificarea riscurilor de corupţie specifice entităţilor MAI, precum şi formularea unor măsuri concrete de prevenire şi/sau control.

În mod concret, întrucât prin intermediul cercetării ştiinţifice D.G.A. a contribuit definitoriu la adoptarea politicilor preventive, această zonă de preocupări profesionale va beneficia în continuare de o atenţie deosebită.

CERCETARE PENALĂ

În situaţiile în care demersurile preventive nu au avut efectul scontat la nivelul cadrelor MAI sau a cetăţenilor, a intervenit capacitatea operaţională de ripostă, iar aceştia au devenit subiecţi ai actelor procedurale desfăşurate de DGA sub supravegherea procurorilor specializaţi din cadrul structurilor de parchet.

Astfel, în baza ordonanţelor de delegare dispuse, poliţia judiciară din cadrul DGA a efectuat acte procedurale sub directa coordonare a procurorilor de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sau structurilor teritoriale ale acestora. De altfel, în scopul consolidării cooperării inter-instituţionale cu structurile de parchet, în perioada analizată au fost organizate şi s-au desfăşurat 9 întâlniri de lucru între DGA şi reprezentanţii structurilor PÎCCJ, în cadrul proiectului "Dezvoltarea integrată a instrumentelor de luptă împotriva corupţiei - ANTICOR_INT", finanţat din Fondul pentru Securitate Internă. În cadrul acestor dezbateri au fost discutate aspecte ale colaborării bilaterale, modalităţi de eficientizare a demersurilor comune şi, nu în ultimul rând, perspectiva evolutivă a criminalităţii pe segmentul faptelor de corupţie.

În instrumentarea dosarelor penale, realizată sub directa coordonare a procurorilor, se arată că, în perioada analizată, au fost consemnate 1.449 sesizări cu caracter penal înregistrate la nivelul structurilor unităţii (+19% comparativ cu anul 2020), care au fost înaintate structurilor de parchet.

Cadrele de poliţie judiciară ale D.G.A. au efectuat cercetări, conform ordonanţelor de delegare emise de procurori, în 2.221 dosare penale transmise parchetelor la finalizarea activităţilor procedurale dispuse (+27%). De asemenea, aferent intervalului vizat, au fost soluţionate 5.508 ordonanţe de delegare (+21% comparativ cu anul 2020).

Din punct de vedere al finalităţii actelor procedurale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară ai D.G.A., procurorii de caz au emis rechizitorii în 227 dosare penale, fiind înregistrate totodată 97 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei înaintate instanţelor de judecată (+3%).

Astfel, 255 lucrători MAI (+45%) au primit calitatea de suspect (176 pentru infracţiuni de corupţie şi 79 pentru alte fapte). De asemenea, alte 1.147 persoane (+27%) au dobândit aceeaşi calitate procesuală de suspect (758 suspecţi pentru infracţiuni de corupţie şi 389 pentru alte fapte).

Totodată, 178 de lucrători MAI au fost inculpaţi (+24%), dintre care 141 pentru infracţiuni de corupţie şi 37 pentru alte fapte, iar alte 668 persoane din afara MAI (+2%) au fost cercetate tot în calitate de inculpat (491 pentru fapte de corupţie şi 177 pentru alte fapte).

Din perspectiva măsurilor preventive dispuse, au fost arestate preventiv (inclusiv măsura arestului la domiciliu / reşedinţă) 182 persoane (+43%), dintre care 68 lucrători MAI (+79%).

Din analiza acestor indici rezultă faptul că, în conformitate cu ordonanţele de delegare emise de procurori, suspecţii / inculpaţii / arestaţii din categoria persoanelor fără calitate specială, în marea lor majoritate, au făcut obiectul unor dosare care au legătură cu lucrătorii MAI.

Nu în ultimul rând, cadrele de poliţie judiciară ale DGA au pus în executare 604 mandate de percheziţie, dintre care 187 au fost structuri ale aparatului propriu şi 417 structuri subordonate.

În intervalul analizat, s-au desfăşurat 97 activităţi de prindere în flagrant, ocazii cu care au fost depistate 114 persoane.

În cadrul eforturilor concentrate de a acţiona pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi de verificare a modului în care sunt respectate normele legale incidente, pe parcursul anului anterior, D.G.A. a acţionat consecvent în această direcţie, inclusiv prin directa conlucrare cu alte instituţii ale statului. Astfel, au fost efectuate cercetări în 51 dosare penale, în baza ordonanţelor de delegare dispuse de procurori, fiind cercetate 418 persoane.