România are în prezent cel mai nereformat şi nesustenabil sistem public de pensii dintre toate economiile emergente ale Uniunii Europene, potrivit concluziilor raportului "Global Aging 2010: An Irreversible Truth", publicat recent de agenţia internaţională de rating Standard&Poor"s. Conform acestui studiu, sistemul public de pensii din România va suferi o creştere a cheltuielilor cu pensiile de 6,4% din PIB în următoarele decenii, de la 8,4% din PIB în 2010 la 14,8% din PIB în anul 2050. Estimarea ia în calcul doar sis-temul public contributiv (pay-as-you-go), nu şi sistemele paralele, necontributive (pensiile pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizaţia minimă pentru pensionari).
Analiza S&P cuprinde 49 de state, reprezentând mai bine de două treimi din populaţia globală, iar România se situează în toate clasamentele de sus-tenabilitate pe unele dintre cele mai slabe poziţii. Restrângând analiza doar la economiile emergente membre ale Uniunii Europene, România ocupă ultimul loc la capitolul sus-tenabilităţii financiare a sistemului de pensii de stat, ceea ce ameninţă stabilitatea economică şi financiară a ţării pe termen lung.
"Înainte de criza globală, deficitele bugetare ale multor state erau într-un proces de îmbunătăţire, chiar dacă nu în ritmul în care estimările noas-tre arătau că ar fi necesar. Cu toate acestea, ritmul rapid de creştere a datoriilor guvernamentale din ultimii 3 ani a acutizat, în opinia noastră, nevoia de reforme solide pentru a reduce riscurile bugetare, mai ales în acele ţări în care proiecţiile arată creşteri uriaşe ale cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. (...) Astăzi, pe fundalul deficitelor bugetare ridicate, ne aşteptăm că procesul de consolidare bugetară şi implementarea reformelor în sis-temele de pensii şi sănătate să fie dificil de adoptat din punct de vedere politic. În opinia noastră însă, spaţiul de manevră al statelor în acest domeniu s-a micşorat considerabil, iar întârzierea implementării acestor reforme necesare va genera costuri politice, economice şi bugetare suplimentare", arată analiza specialiştilor de la agenţia Standard&Poor"s.
"Analiza Standard&Poor"s trage un nou semnal de alarmă privind nevoia accelerării reformelor în sistemul de pensii de stat, mai ales în ţări ca România. Excesele şi greşelile trecutului au dus sistemul public de pensii într-un punct mort, practic în faliment tehnic, iar vestea cea mai proas-tă este că perspectivele demografice sunt şi mai îngrijorătoare. Toate estimările instituţiilor internaţionale arată că România este în cea mai defavorabilă poziţie demografică dintre toate statele Uniunii Europene, ceea ce va majora puternic presiunile asupra sistemului de pensii de stat. Practic, pentru tinerii de astăzi, singura speranţă pentru un venit decent este economisirea în sis-temul de pensii private, întrucât pensia de la stat va fi cel mult simbolică", a comentat Crinu Andănuţ, Preşedintele APAPR, rezultatele studiului S&P.
"La polul opus, între statele Europei emergente se situează Polonia, care şi-a reformat curajos sis-temul de pensii în urmă cu 12 ani, prin introducerea unui sistem puternic de pensii private obligatorii, cu contribuţii de 7,3%, şi care a fost lăsat să funcţioneze. Astăzi, fondurile poloneze de pensii administrează 50 de miliarde de euro, adică 15% din PIB-ul ţării, au înregistrat rezultate investiţionale mai mult decât corecte, au ajutat la dezvoltarea pieţei financiare şi au preluat o bună parte din presiunea plăţii viitoare a pensiilor de stat. Româ-nia are în acest moment de învăţat din această experienţă de 12 ani a Poloniei", a mai afirmat preşedintele APAPR.
• Alte concluzii ale studiului Global Aging 2010 al agenţiei Standard&Poor"s:
- îmbătrânirea populaţiei este o realitate la nivel global, care se desfăşoară mai rapid decât era prevăzut anterior. Aceasta provoacă o deteriorare rapidă a sustenabilităţii financiare a statelor naţionale, din cauza creşterii cheltuielilor sistemelor publice de pensii;
- reformarea sistemelor de pensii de stat este aşadar o necesitate, iar în Europa tot mai multe state au luat deja măsuri pentru a adresa, fie şi parţial, provocarea îmbătrânirii demografice;
- dacă statele nu vor aplica reforme şi mai rapide în domeniul pensiilor, situaţia lor financiară va deveni tot mai nesustenabilă, iar rezistenţa la schimbare va creşte în timp, din cauza îmbătrânirii electoratului;
- chiar şi în ipoteza reluării rapide a creşterii economice cu ritmuri înalte la nivel global, aceasta nu va fi capabilă de una singură, fără reforme în domeniul pensiilor, să atenueze viitoarele presiuni fiscal-bugetare.