DRAGOŞ DĂRĂBUŢ, DIRECTOR GENERAL VANGUARD ASSET MANAGEMENT: "Piaţa chineză - cea mai interesantă dintre pieţele globale de acţiuni"

Reporter: Ce plasamente consideraţi că sunt cele mai interesante pentru investitori, în acest moment?

Dragoş Dărăbuţ: Din punctul nostru de vedere, de departe cea mai interesantă dintre pieţele globale de acţiuni, pentru următoarele 6-12 luni, este cea chineză. Indicii din Shanghai şi Shenzhen se tranzacţionează la maxime post-criză, susţinuţi de politica de relaxare monetară instrumentată de Banca Populară a Chinei şi de entuziasmul publicului chinez privind investiţiile bursiere. Cum autorităţile de la Beijing vor încerca în continuare să prevină o alunecare mai puternică a economiei, ne aşteptăm ca bursa locală să stabilească noi maxime record în următoarele luni.

Reporter: Cum caracterizaţi apetenţa investitorilor din ţară noastră pentru investiţiile în fonduri închise?

Dragoş Dărăbuţ: Piaţa locală a fondurilor de investiţii a crescut exponenţial din 2008, majoritatea investitorilor preferând fondurile monetare şi de obligaţiuni, întrucât acestea au oferit, de regulă, un randament uşor superior dobânzilor bancare. În ultimii doi ani însă, am observat conturarea unui nou segment de investitori, care caută şi alte oportunităţi investiţionale şi un randament mai mare. De obicei, aceştia au experienţă de cel puţin doi ani pe piaţa de capital, înţeleg mecanismele de funcţionare ale pieţelor de acţiuni, valutare şi de mărfuri, se aşteaptă la un randament anual net superior dobânzilor bancare şi sunt dispuşi să acorde încredere administratorului şi în perioadele mai volatile.

Reporter: Cum este împărţit portofoliul fondului Global Investing Fund (GIF), pe clase de active?

Dragoş Dărăbuţ: Global Investing Fund este un fond închis de investiţii, denominat în euro, care urmăreşte identificarea unor disclocări majore pe pieţele internaţionale de acţiuni, mărfuri şi perechi valutare. Compoziţia portofoliului GIF se schimbă în funcţie de contextul de piaţă. Spre exemplu, de la lansare, am construit expuneri pe bursele de acţiuni din Japonia, India, China, SUA sau România, iar pe pieţele valutare am fost interesaţi în special de dolarul american, pe care am început îl cumpărăm încă din debutul verii lui 2014, mai întâi, împotriva unor valute europene, precum coroana suedeză, iar apoi, în toamnă, versus yen japonez şi dolar singaporez. Pentru noi, cele mai importante plasamente, care au stat la baza randamentului de 16,67% înregistrat în ultimele 12 luni, au fost investiţia pe bursa din China şi achiziţia de dolari americani.

Reporter: Care sunt motivele pentru această alocare?

Dragoş Dărăbuţ: Alocarea activelor în portofoliu ţine strict de contextul de piaţă. Expunerile noastre nu sunt balansate după un anumit benchmark, iar ponderea lor în portofoliu este construită în funcţie de convingerile noastre şi ţinând cont de riscul asumat. Această flexibilitate ne permite să balansăm portofoliul spre mai multe clase de active: acţiuni, indici de acţiuni, mărfuri şi perechi valutare. Urmărim cu atenţie abordările monetare ale băncilor centrale din G20 şi nu numai, şi acţionăm în anticiparea unor schimbări majore ale acestora. Spre exemplu, la începutul verii lui 2014, economia Suediei nu rezona cu o dobândă de politică monetară de 3%, în condiţiile în care zona euro avea o dobânda de 0,15% şi se pregătea de relaxare cantitativă (QE). Că atare, ne aşteptam ca Banca Centrală a Suediei să scadă impulsiv dobânda, favorizând astfel o depreciere a coroanei suedeze. Am ales să vindem coroana suedeză împotriva dolarului american, întrucât, în acel moment, Rezerva Federală a SUA era aproape de încheierea programului de relaxare cantitativă. Astăzi, Suedia are o dobânda de politică monetară negativă, -0,25%, iar Banca Centrală Europeană a redus dobânda la 0,05% şi a cumpărat bonduri din piaţă.

Reporter: Cum vă poziţionaţi investiţiile, în contextul relaxării cantitative în Europa, situaţiei din Grecia şi a declinului preconizat pentru China?

Dragoş Dărăbuţ: Relaxarea cantitativă din Europa va produce efecte pozitive, în timp, şi pentru economia României, chiar dacă impactul asupra bursei locale a fost nesemnificativ în debutul anului, timp în care bursa germană a săltat cu peste 20%. De altfel, una dintre ipotezele noastre de piaţă, construită pentru următorii 1-2 ani, ia în calcul posibilitatea ca indicele BET să ajungă la noi maxime istorice. Scenariul este susţinut de stabilitatea macroeconomică a României, de atractivitatea pieţei locale de acţiuni în comparaţie cu cele europene, precum şi de posibilitatea ca bursa locală să treacă la statutul de piaţă emergentă în următorii ani.

Dacă Grecia iese din zona euro, probabil că bursele vor scădea, iar aurul, bondurile, dolarul, yenul şi francul elveţian vor creşte. Însă, în bilanţul băncilor europene nu se mai regăsesc multe datorii elene, deci nu credem că pieţele financiare vor fi destabilizate de acest eveniment; ne aşteptăm mai degrabă la volatilitate pentru o perioada scurtă de timp.

În legătură cu China, noi privim încetinirea creşterii economice ca fiind o imensă oportunitate pentru bursă locală de acţiuni pentru următoarele 6-12 luni.

Reporter: Care sunt, în acest moment, activele de refugiu preferate de investitori?

Dragoş Dărăbuţ: Pentru investitorii globali, activele tradiţionale de refugiu sunt: aurul, titlurile de stat SUA şi Germania, dolarul, yenul şi francul elveţian.

Reporter: Cum vedeţi faptul că Franţa, Germania şi Italia au decis să urmeze exemplul Marii Britanii şi să se alăture băncii de dezvoltare înfiinţate de China - Asian Infrastructure Investment Bank -, în condiţiile în care autorităţile americane încearcă să convingă statele occidentale să evite această instituţie? Se prefigurează un război valutar Europa - SUA?

Dragoş Dărăbuţ: Sunt sensibilităţi geopolitice la mijloc, cunoscute deja de ceva vreme. Iar banca de investiţii pe care China încearcă să o construiască nu este primul sau singurul subiect de oarecare conflict între SUA şi Europa. Nu credem că părerile contradictorii (Europa vs. SUA) vor genera un război valutar între continente. Evoluţia cursului EUR/USD va rămâne tributară contrastului abordărilor monetare dintre Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană.

Reporter: Cum vedeţi pieţele din Asia, în acest context?

Dragoş Dărăbuţ: Nici pieţele din Asia nu vor fi foarte atente la iniţiativa Beijingului. Pe termen mediu, suntem optimişti în privinţa posibilităţii ca bursele de acţiuni asiatice să înregistreze aprecieri suplimentare. Regiunea este într-o pronunţată relaxare monetară, iar eforturile autorităţilor de la Beijing în direcţia stimulării economiei chineze devin tot mai importante.

Reporter: Cum apreciaţi că se va mişca piaţa de capital locală, în contextul evoluţiilor internaţionale? Dar leul, faţă de principalele monede?

Dragoş Dărăbuţ: Indicii reprezentativi din majoritatea ţărilor dezvoltate au depăşit maximele istorice înregistrate înaintea crizei. Consideram că şi indicele BET poate ajunge la noi maxime istorice în următorii ani, pe măsură ce bursa locală va fi tot mai pregătită pentru clasificarea în categoria pieţelor emergente.

În ultimii ani, leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune, în comparaţie cu moneda unică europeană, fluctuând în jurul mediei de 4,40 pentru un euro. În momentul de faţă, nu vedem motive pentru care această medie să se schimbe semnificativ.