EDIŢIE DEDICATĂ Sacrificii enorme, beneficiu prea mărunt

• Tăierea salariilor şi pensiilor economiseşte la buget un miliard de euro

• Ca să echilibreze bugetul, Guvernul ar trebui să taie 75% din salarii şi 45% din pensii şi ajutoare de şomaj

Efectele economice certe convocate de scăderea salariilor cu 25% şi cu 15% a pensiilor:

Scăderea salariilor reduce cu acelaşi procent (25%) contribuţiile sociale la Fondul de asigurări sociale de stat, la fondul de şomaj şi la fondul de asigurări sociale de sănătate;

Scăderea salariilor înseamnă scăderea valorii adăugate (a PIB) şi, implicit, a producţiei de TVA;

Diminuarea pensiilor şi a ajutorului de şomaj cu 15% scade corespunzător (pentru segmentele de populaţie afectate) consumul final cu 15%, pentru că 98% din veniturile curente ale acestei categorii este orientată, obligat, către consum (subzistenţă);

Scăderea veniturilor curente ale populaţiei ieşite din perioada de viaţă activă economic - în incidenţă cu expunerea naturală la morbiditate va conduce, pe calea scăderii semnificative a confortului alimentar, la scăderea accentuată a ratei de supravieţuire.

Algoritmul repercusiunilor:

a) la vedere

- contracţia veniturilor salariale = contracţia PIB;

- contracţia PIB = înrăutăţirea indicatorilor macro-economici de eficienţă şi execuţie bugetară;

- retragerea subvenţiilor = creşterea explozivă a preţurilor la utilităţi = scăderea drastică a puterii de cumpărare a veniturilor curente (destinate consumului final); estimata măsurii: o scădere "în devălmăşie" a venitului real al menajelor cu 12%.

b) desconsiderate

- contracţia veniturilor curente ale populaţiei = contracţia consumului final al populaţiei;

- contracţia consumului curent al populaţiei = diminuarea producţiei comerciale a agenţilor economici;

- contracţia veniturilor salariale = contracţia producţiei de contribuţii sociale + contracţia producţiei fiscale directe şi indirecte, respectiv scăderea veniturilor la Bugetul General Consolidat (BGC).

A) În termeni bugetari, măsurile propuse conduc la diminuarea efortului bugetar (necesarul de finanţat) cu :

- 4,37 miliarde lei (aproximativ 1,04 miliarde euro) prin scăderea cu 25% a veniturilor din salarii (1.300.000 x 6 x 2.239 lei x 25%);

- 3,20 miliarde lei (aproximativ 761 milioane euro) prin scăderea cu 15% a pensiilor în plată (5.000.000 x 6 x 711 lei x 15%);

- 0,53 miliarde lei (aproximativ 126 milioane euro) prin scăderea cu 15% a indemnizaţiei de şomaj (790.000 x 6 x 450 lei x 15%).

1- Suma totală cu care se micşorează cheltuielile bugetului general consolidat şi, delaolaltă, veniturile curente ale populaţiei: aproximativ 8,1 miliarde lei (aproximativ 1,93 miliarde euro).

B) Repercusiunile pervers convocate de "măsurile asumate" (prin rostogolire):

2- Scăderea salariilor atrage după sine o scădere directă a PIB cu 4,37 miliarde lei + [4,37 miliarde lei x 26,5%] aproximativ 6,0 miliarde lei (aproximativ 1,43 miliarde euro)

3- Influenţa scăderii salariilor asupra veniturilor BGC:

- o scădere a masei impozitului pe salarii cu 4,37 miliarde lei x 15,1% aproximativ 660 milioane lei (aproximativ 157 miliarde euro);

- o scădere a producţiei de contribuţii sociale:

- la fondul de asigurări sociale de stat de: 4,37 miliarde x 31,2 = 1,40 miliarde lei (aproximativ 333 milioane euro);

- la fondul de asigurări sociale de sănătate de: 4,37 x 10,7% = 470 milioane lei (aproximativ 112 milioane euro);

- la fondul de şomaj de: 4,37 miliarde lei x 1% = 44 milioane lei (aproximativ 10 milioane euro);

Total 3: 2,57 miliarde lei (aproximativ 612 milioane euro).

4- Influenţele scăderii veniturilor populaţiei (salarii + ajutoare de şomaj + pensii) atrag după sine o altă scădere a veniturilor BGC, ca urmare a contracţiei consumului:

- o diminuare a TVA cu aproximativ 1 miliard lei (aproximativ 238 milioane euro);

- o diminuare a impozitului pe profit cu aproximativ 340 milioane lei (aproximativ 81 milioane euro);

- o diminuarea a accizelor cu aproximativ 210 milioane lei (aproximativ 50 milioane euro);

Total 4: 1,55 miliarde lei (369 milioane euro).

5- Influenţa cumulată a măsurilor de reducere a veniturilor curente ale populaţiei asupra resurselor (veniturilor) BGC (Total 3+ Total 4) aproximativ - 4,12 miliarde lei (aproximativ - 0,98 miliarde euro).

6- Influenţa agregată a măsurilor asumate asupra soldului BGC (1- 5). + 3,88 miliarde lei (aproximativ 0,92 miliarde euro).

Efectul maxim ce poate fi obţinut prin implementarea prevederilor conţinute în cele două proiecte de lege asupra deficitului BGC este o diminuare a acestuia cu maxim 0,76% din PIB.

Pentru a "evita" excesul de deficit bugetar estimat şi agreat împreună cu furnizorul de asistenţă financiară (FMI), exces de deficit care se ridică la 2,3% din PIB, ar trebui, "grosso modo", să se tripleze măsurile de austeritate "asumate" de executiv, adică o scădere cu 75% a salariilor şi cu 45% a veniturilor de înlocuire (pensii + ajutoare de şomaj).