ELIMINAREA IMPOZITULUI PE SALARII CREŞTE VENITURILE BUGETARE CU 2,65% Ce-ar fi dacă ne-am trezi?!

Veniturile curente ale populaţiei ocupate salarial, indemnitar şi/sau în activităţi liberale (veniturile economice din muncă) reprezintă tipologic o categorie de "valoare adăugată" (costuri de producţie aşezate în preţul de revenire). Fiscalizarea acestor venituri prin impozitul pe venit (Iv) s-a încetăţenit ca fiind una din resursele băneşti tradiţionale care concură la finanţarea bugetului public.

Renunţarea la fiscalizarea veniturilor curente prin Iv constituie, în opinia mea, un act de moralitate fiscală (se renunţă la dubla impunere1), o îndreptăţire aşteptată [înlăturarea injustiţiei fiscale cerute "ad literam" de art.56(2) din Constituţie2], o soluţie reală de creştere a bunăstării populaţiei şi - poate paradoxal pentru cei neavizaţi - o consolidare a reţetei fiscale.

Măsura este susţinută :

- instituţional - de diferenţialul pozitiv de fiscalitate creat între impozitarea consumului curent (în medie, TVA a crescut de la aprox.16,9% la aprox. 21,6%) şi impozitarea veniturilor curente (în medie, aprox. 10,9%),

- financiar - de efectele pozitive asupra cheltuielilor şi soldului BGC şi

- comportamental - de cererea fermă de consum curent nesatisfăcută a populaţiei care exclude creşterea înclinaţiei spre economisire.

Logica este atât de simplă încât a nu o vedea înseamnă fie să ai "orbul găinilor", fie să nu ai cunoştinţe elementare de matematică, fie, în fine, să achiesezi la faptul că arieratele din fiscalitatea indirectă sunt de nestăpânit şi vor creşte!

Un exemplu numeric este de natură să explice - inclusiv pentru neofiţi - cum se întâmplă că, renunţând la un impozit direct (Iv), pot creşte veniturile din fiscalitate şi, delaolaltă, resursele de consum curent ale populaţiei ocupate economic:

• a. Fundamente empirice (asigurate statistic) privind veniturile curente din muncă

- Câştigul salarial mediu brut (Csmb) în anul 2010 a fost de 1.937 lei;

- Câştigul salarial mediu net (Csmn) în 2010 a fost de 1.407 lei;

- Diferenţa între câştigul salarial brut şi cel net (530 lei, respectiv 27,36% din Csmb) este constituită din contribuţiile sociale aşezate în sarcina salariatului şi impozitul pe câştigul salarial.

Cum contribuţiile sociale aşezate în sarcina salariatului însumează 16,50% din Csmb (10,5 procente - contribuţia de asigurări sociale de stat, 5,5 procente - contribuţia la fondul de asigurări de sănătate şi 0,5 procente - contribuţia la fondul de şomaj), rezultă că fiscalitatea medie efectivă (Iv) la care a fost supus câştigul salarial mediu brut în anul 2010 a fost de 10,86% (27,36 - 16,50);

- Ca repercusiune a curbei de sacrificiu în domeniul remunerării salariale şi indemnitare, a intervenţiei limitative în veniturile de înlocuire, a creşterii preţurilor bunurilor şi serviciilor de consum intermediar şi final şi a consolidării şomajului pe termen lung, în anul 2010, doar 3% din veniturile curente au putut fi economisite. Dată fiind evoluţia macro-economică a României - improprie creşterii veniturilor curente ale populaţiei şi implicit a propensiunii lor spre economisire3 - se poate estima consistent că rata de economisire din veniturile curente va rămâne cvasi-constantă şi în 2011.

• b. Defiscalizarea veniturilor curente

- Factual, măsura are ca efect lăsarea la dispoziţia producătorilor de venituri a cuantumului aferent acestei impuneri, în fapt, o creştere a resurselor băneşti disponibile pentru achiziţionarea consumului curent şi - implicit - o creştere a bazei de impunere prin TVA cu cele 10,86 procente aferente impozitului pe venit!

- În regimul actual de fiscalizare a veniturilor curente, la 100 u.m. venituri medii, reţeta fiscală asigură, la o rată de extracţie a Iv de 86,1% şi a TVA de 81,3%4, un venit fiscal brut de aprox. 21,6 u.m.:

10,86 u.m. (Iv mediu/100 u.m.) x 86,1% = 9,35 u.m.

21,60 u.m. (TVA mediu/100 u.m.) x (100 - 16,5 - 10,86 - 3,0) x 81,3% = 12,23 u.m.

9,35 u.m. + 12,23 u.m. = 21,58 u.m.

- Reţeta fiscală netă (fără costurile de administrare şi exploatare a impozitului pe venit) este de:

21,58 u.m/100 u.m. - 5,41 u.m./100 u.m. = 16,17 u.m./100 u.m.

- La aceeaşi asietă fiscală, prin renunţarea la impozitul pe venit, reţeta fiscală aşteptată prin aplicarea TVA - cu acelaşi randament de extracţie - este de:

21,6% x (100 - 16,5 - 3,0) x 81,3% = 14,31 u.m.

- Deficitul lunar de resurse fiscale generat de renunţarea la Iv (- 1,86 u.m./100 u.m. venituri) este compensat de creşterea vitezei de rotaţie a capitalului comercial cu 15,59% (se îngesuie în flux - în regim aditiv - încă aprox. 1,9 cicluri lunare/an), fapt ce are ca efect creşterea masei valorii adăugate realizate marfar şi, implicit a masei TVA . Mai mult, odată cu renunţarea la impunerea veniturilor curente prin Iv dispar costurile de administrare a produsului fiscal rezultat din impunerea veniturilor (5,41 u.m./100 u.m. venituri curente fiscalizate).

• c. Logica economică a demersului

- Prin renunţarea la impunerea producţiei de venituri curente (10,86 u.m./100 u.m. venituri curente), produsul fiscal anual rezultat doar din fiscalizarea consumului (vorbim de veniturile curente alocate acestuia) va fi de 198,5 u.m. (13,87 cicluri lunare x 14,31 u.m5), faţă de numai 194,0 u.m. (12 cicluri lunare x 16,17 u.m) cât se realizează în regimul actual.

- Factual, faţă de regimul de dublă impunere a veniturilor curente, resursele fiscale nete ce se vor constitui ca resursă bănească la dispoziţia bugetului din TVA (din veniturile curente) vor creşte pe seama diferenţialului TVA/Iv cu aprox. 2,3%/an.

• d. Câteva consideraţii

- Pe fondul scăderii presiunii fiscale asupra veniturilor curente, cresc şi resursele băneşti rămase la dispoziţia titularului şi consumul efectiv al acestuia.

- Prin efectul de venit (avuţie) creat odată cu de-fiscalizarea producţiei de venituri curente a populaţiei, se solvabilizează o parte din cererea fermă de consum nesatisfăcută (creşte bunăstarea imediată a titularului), se stimulează economisirea, se susţine - direct şi indirect - creşterea gradului de marfarizare a ofertei prin lichidităţile lăsate la dispoziţia consumatorilor şi se scade rata relativă de evicţiune la care sunt supuse fluxurile de capitaluri din economia reală, adică, cu alte cuvinte, se creează premize reale pentru ieşirea din depresiunea economică în care ne zbatem!

• e. Condiţionalitatea ex-ante

Având în vedere toleranţa autorităţii faţă de modul neconform de realizare a veniturilor bugetare (masa enormă a arieratelor fiscale şi cvasi-fiscale îngăduite de autoritate stă martor!), reconsiderarea structurală a fiscalităţii (în speţă, renunţarea la impunerea veniturilor curente) necesită o pregătire prealabilă a mediului fiscal prin măsuri asiguratorii, în primul rând, solvabilizarea reală a cererii ferme de non-discriminare fiscală a persoanelor fizice şi morale (contracararea decisivă a comportamentului de a agenţilor economici care-şi desfăşoară activitatea pe teritoriul ţării).

• f. Influenţa estimată asupra Bugetului General Consolidat

Luând în considerare diferenţialul legal creat între cota Iv şi TVA (în favoarea celei din urmă) şi creşterea vitezei de rotaţie a capitalului comercial pe care o induce renunţarea la Iv, măsura defiscalizării veniturilor curente din muncă ar conduce la creşterea în 2011 a veniturilor bugetare după cum urmează în tabelul ataşat.

Rezultă că, pe sold, luând în considerare impactul diferenţialului de fiscalitate dintre TVA şi Iv şi creşterea vitezei de rotaţie a capitalului comercial, renunţarea la impozitul pe venit şi salarii ar avea ca efect :

- creşterea resurselor de venituri la bugetul general consolidat cu aprox.0,2% şi

- creşterea consumului brut al titularilor veniturilor defiscalizate cu aprox.12,6% !

• Produsul fiscal generat de TVA în cazul extracţiei ideale (100%) ar creşte cu aprox. 4.753 milioane lei, asigurând o creştere a veniturilor BGC cu 2,65%.