"Evoluţia demografică a crescut presiunea pe sistemul public de pensii"

Reporter: Cât de adecvată consideraţi că este arhitectura sistemului actual de pensii pentru nevoile curente şi viitoare ale ţării noastre?

Ştefan Daniel Armeanu: Evoluţia demografică din ultimii ani, manifestată la nivel global prin evoluţia negativă a ratei natalităţii concomitent cu o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, a determinat creşterea decalajului dintre generaţii şi creşterea presiunii pe sistemul public de pensii. În cazul României trebuie adăugat şi numărul mare al persoanelor care au emigrat ulterior aderării la UE, fapt ce a accentuat decalajele din structura populaţiei (4 milioane de persoane cu vârsta între 20-64 ani).

În urmă cu 16 ani a început reforma sistemului public de pensii (Pilonul I) care, aşa cum arătau studiile efectuate de Banca Mondială, nu mai putea susţine un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuţie şi solidaritate inter-generaţională, fapt pentru care a recomandat României adoptarea sistemului de pensii private (Pilonul II+Pilonul III). Astfel, sistemul de pensii private complementează sistemul public de pensii şi poate determina pe termen lung atenuarea decalajelor demografice şi menţinerea unui nivel de trai decent după pensionare.

Din perspectiva microeconomică sistemul de pensii private prezintă următoarele avantaje:

✓ Câştig din capitalizare, pensia privată se constituie din investirea în mod regulat pe termen lung a contribuţiilor virate;

✓ Rentabilitate ridicată, performanţa fondurilor de pensii private înregistrând o creştere substanţială, rentabilitatea anualizată obţinută de la începutul sistemului până în prezent fiind de 8,68%, superioară ratei inflaţiei de 4,50% înregistrată în perioada mai 2008-iunie 2024. De asemenea, rentabilitatea obţinută pentru ultimul an(1) a fost de 15,57%, superioară ratei inflaţiei pentru ultimul an de 4,94%;

✓ Diversificarea activelor fondurilor de pensii contribuie la dispersia şi diminuarea riscurilor;

✓ Administrarea profesionistă a fondurilor prin expertiza profesională şi resursele disponibile în implementarea celor mai bune decizii de investire;

✓ Beneficiile fiscale oferite prin deductibilitatea contribuţiilor din baza impozabilă, fiind impozabile doar câştigurile din investiţii;

✓ Reprezintă o sursă de suplimentare a pensiei din sistemul public şi a economiilor personale, ceea ce determină menţinerea sau creşterea standardului de viaţă după pensionare;

✓ Contribuţiile nete virate la Pilonul II sunt garantate, iar administratorii trebuie să se asigure că dispun de active suficiente pentru a-şi îndeplini obligaţiile viitoare;

✓ Costuri de administrare reduse, conexate la obţinerea de performanţe superioare ratei inflaţiei;

✓ Flexibilitate din perspectiva riscului asumat, se poate alege un fond de pensii în funcţie de riscul asumat prin prospect (redus, mediu, ridicat);

✓ Protejează interesele familiei, fondurile de pensii au o funcţie de asigurare prin faptul că activele personale ale participanţilor se pot moşteni;

✓ Cadru legislativ riguros cu reguli de investire, evaluare, raportare şi guvernanţă în vederea asigurării unei gestionării eficiente a activelor fondurilor de pensii.

Pe de altă parte, din perspectiva macroeconomică sistemul de pensii private generează beneficii reale prin:

✓ Impactul economic prin asigurarea fluxurilor de capital deoarece fondurile de pensii private investesc într-o gamă largă de active, inclusiv acţiuni, obligaţiuni, fonduri de investiţii, respectiv ce asigură capital companiilor şi guvernului pentru a finanţa proiecte şi a crea locuri de muncă, fapt ce poate contribui la stimularea creşterii şi a dezvoltării economice. Creşterea economică este influenţată pozitiv de evoluţia activelor fondurilor de pensii, evoluţia PIB real fiind corelată cu evoluţia activelor nete ale fondurilor de pensii private;

✓ Rol stabilizator în procesul de finanţare la nivel guvernamental, contribuind la diminuarea riscului de refinanţare a statului, prin creşterea ponderii fondurilor de pensii private în totalul datoriei publice interne limitează vulnerabilitatea pieţei interne la perioadele de volatilitate, când investitorii au tendinţa de a-şi lichida sau reduce expunerile pe ţările emergente;

✓ Rol stabilizator al pieţei de capital prin generarea fluxurilor de capital pe termen lung în concordanţă cu orizontul investiţional şi furnizarea constantă de lichidităţi prin investirea lunară a activelor fondurilor de pensii private;

✓ Asigură implementarea standardelor de guvernanţă corporativă la emitenţii din portofoliu fapt ce duce la promovarea transparenţei, a unei conduceri eficiente, sporeşte încrederea şi poate determina succesul pe termen lung al companiilor;

✓ Atragerea şi păstrarea angajaţilor în cazul fondurilor de pensii facultative, respectiv angajatorii pot oferi un beneficiu atractiv pentru angajaţi prin adăugarea la contribuţia proprie a angajatului a unei contribuţii suplimentare;

✓ Economii guvernamentale pe termen lung prin reducerea poverii asupra sistemelor guvernamentale de pensii.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele aspecte ce trebuie să fie schimbate în arhitectura actuală a sistemului de pensii şi de ce?

Ştefan Daniel Armeanu: Aşa cum am arătat anterior, dezvoltarea sistemului de pensii private este esenţială în condiţiile actuale de dezvoltare a societăţii româneşti.

Dacă luăm în considerare valoarea totală a activelor fondurilor de pensii private de la finalul anului 2023, comparativ cu finalul anului 2022, acestea au avut o creştere de 31,35%, fapt care situează fondurile de pensii din România pe locul 7 din 71 state analizate de către OCDE în studiul Pension Market in focus 2023 (2). Totodată, conform raportului de evaluare al OCDE pentru perioada 2012-2022, România s-a clasat pe locul 11 în funcţie de rata medie reală de rentabilitate a activelor fondurilor de pensii, fiind peste media celor 29 de ţări OCDE analizate.

La finalul lunii iunie 2024, activele fondurilor de pensii private au fost investite cu precădere în titluri de stat emise de stat, într-un procent de 64,34%. Fondurile de pensii private au mai investit în acţiuni 25,37%, în obligaţiuni corporative 4,26%, în organisme de plasament colectiv 2,75%, depozite bancare 2,98% precum şi în alte instrumente un procent de 0,30% (ETC, obligaţiuni municipale, obligaţiuni emise de organisme străine neguvernamentale, etc.).

Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de 94% este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susţinerea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiţii ce generează la rândul lor o creştere economică sustenabilă. Prin investiţiile efectuate atât pe piaţa primară, cât şi pe piaţa secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituţionali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieţei de capital.

La nivel european, încă din primii ani după cel de-al doilea război mondial au fost înfiinţate pensiile ocupaţionale, care reprezintă al doilea pilon de pensii. Un fond de pensii ocupaţionale, denumit şi schemă de pensii finanţată de angajator, este o pensie oferită de un angajator pentru angajat. În prezent, în UE funcţionează un număr de peste 125.000 de fonduri de pensii ocupaţionale şi care deţin active totale în valoare de 2.600 de miliarde EUR (3) în numele a peste 70 de milioane cetăţeni.

Începând cu anul 2020, a fost adoptată legea privind pensiile ocupaţionale care pune bazele pilonului IV de pensii din România, menit să ofere posibilitatea angajatorilor să ofere angajaţilor beneficii sub forma contribuţiilor la schema de pensii a angajatorului, dar care în acelaşi timp permite mobilitatea angajaţilor prin posibilitatea de transfer al sumelor acumulate în cazul în care se schimbă angajatorul.

În completarea celor 2 piloni de pensii private existente, pilonul IV aduce o nouă perspectivă, cea a contribuţiilor virate de către angajator care stabileşte condiţiile schemei de pensii proprii şi care poate prezenta diverse beneficii distincte:

✓ schema de pensii este stabilită de către fiecare angajator care doreşte şi are capacitatea financiară să ofere angajaţilor săi astfel de beneficii;

✓ la un fond de pensii ocupaţionale pot participa angajaţii unuia sau ai mai multor angajatori;

✓ angajatorul reprezintă participanţii la fondul de pensii ocupaţionale în relaţia cu administratorul, negociază şi semnează contractul de administrare cu administratorul;

✓ angajatorul poate stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie proprie pentru angajaţii săi pe criterii de vechime, funcţie sau drepturi salariale;

✓ posibilitatea constituirii schemei de pensii cu clauza de vesting ce presupune o metodă de fidelizare a angajaţilor.

Un alt aspect important la care trebuie să ne concentrăm atenţia în perioada următoare este elaborarea legii de plată a pensiilor private. În prezent se pot efectua plăţi ca urmare a îndeplinirii condiţiilor legale prin plată unică sau prin intermediul plăţilor eşalonate pe o perioadă de până la 5 ani. Legea de plată presupune crearea cadrului legal de plată a pensiei cuvenite participanţilor şi beneficiarilor după realizarea perioadei de acumulare. Astfel, sunt necesare reguli privind sistemul de plată a pensiilor private, introducerea cerinţelor de conduită şi a principiilor prudenţiale, a cerinţelor minime de autorizare şi funcţionare a furnizorului de pensii private etc.

Reporter: Cu toate că în ultimii ani au fost înregistrate creşteri, numărul participanţilor şi contribuţiile la fondurile de pensii private facultative rămân reduse. Cum credeţi că poate fi stimulată economisirea/investiţia voluntară prin fondurile de pensii în ţara noastră? Cum se implică ASF în acest demers?

Ştefan Daniel Armeanu: În ultima perioadă, pe fondul înregistrării unei performanţe atractive a fondurilor de pensii facultative, cu randamente superioare depozitelor bancare, nivelul de încredere al populaţiei în sistem a crescut constant fapt ce a determinat creşterea considerabilă a numărului de participanţi. Astfel, la finalul lunii iunie 2024, numărul de participanţi la fondurile de pensii facultative a crescut cu 14,28% faţă de finalul lunii iunie 2023.

Un rol foarte important în creşterea gradului de conştientizare a necesităţii de economisire pe termen lung îl are educaţia financiară. Educaţia financiară are ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor în ceea priveşte utilitatea produselor de pensii private, astfel încât persoanele să fie în măsură să ia cele mai bune decizii privind planificarea resurselor financiare necesare pentru perioada pensionării.

ASF, prin intermediul departamentului specializat desfăşoară diverse programe naţionale adresate publicului ţintă conform nevoilor beneficiarilor şi caracteristicilor socio-profesionale ale acestora, precum şi proiecte care vizează mediul antreprenorial. De asemenea, ASF a dezvoltat site-ul https://edutime.ro/ care constituie o sursă de informaţie pentru persoanele care doresc să îşi îmbunătăţească cunoştinţele financiare, inclusiv cele referitoare la pensiile private.

Un alt factor important în stimularea dezvoltării fondurilor de pensii private facultative este reprezentat de nivelul de deductibilitate fiscală a contribuţiilor la aceste fonduri, fapt pentru care este necesară alinierea plafonului de deductibilitate aferent contribuţiilor individuale la fondurile de pensii facultative la nivelul salarial actual.

Reporter: Pensiile ocupaţionale sunt foarte populare în Europa de Vest dar în ţara noastră, cu toate că există legislaţie, nu există astfel de fonduri. Ce iniţiative există pentru stimularea creării unor astfel de fonduri în România, în ce constau acestea şi care este stadiul lor?

Ştefan Daniel Armeanu: Având în vedere faptul că schema de pensii ocupaţionale este stabilită de către fiecare angajator, contribuţiile fiind plătite exclusiv de acesta, un factor important pentru asigurarea succesului sistemului de pensii ocupaţionale este ca plata contribuţiilor să fie atractivă pentru angajator din punct de vedere fiscal. În acest sens, ASF a demarat o analiză a legislaţiei în vederea completării prevederilor legale astfel încât să fie asigurată buna funcţionare şi dezvoltarea sistemului de pensii ocupaţionale din România.

Reporter: România este în curs de aderare la OCDE. Ce criterii trebuie să îndeplinească ţara noastră privind sistemul de pensii sau ce recomandări face Organizaţia în acest sens şi cum se încadrează România în aceste criterii/recomandări?

Ştefan Daniel Armeanu: În domeniul asigurărilor şi pensiilor private, Comitetul pentru asigurări şi pensii private evaluează alinierea României în raport cu toate instrumentele juridice de bază ale OCDE din domeniul său de competenţă, precum şi politicile şi practicile României în comparaţie cu cele mai bune politici şi practici ale OCDE, cu referire la principiile fundamentale corespunzătoare. Acestea se referă la cel puţin următoarele:

✓ Asigurarea faptului că mecanismele de pensii finanţate şi private sunt bine concepute şi incluzive, cu o reglementare şi o supraveghere prudenţială solidă, îndeplinirea cerinţelor de guvernanţă, cu reguli de investire adecvate astfel încât acestea să funcţioneze în interesul membrilor, contribuind la asigurarea unui venit de pensie adecvat în cadrul sistemului general de pensii în contextul abordării numeroaselor provocări cu care se confruntă, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, durabilitatea şi digitalizarea;

✓ Liberalizarea pieţei: Relaxarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier, investiţii şi condiţiile de înfiinţare a societăţilor din domeniul serviciilor de asigurări şi de pensii, în conformitate cu Codurile de liberalizare ale OCDE;

✓ Protecţia consumatorilor: Asigurarea unui nivel adecvat de acces, protecţie şi sprijin pentru partea cererii, prin politici de protecţie a consumatorilor şi de educaţie financiară, pentru a aborda asimetriile în ceea ce priveşte capacitatea de piaţă şi alte vulnerabilităţi ale consumatorilor.

În cea mai mare parte, sistemul de pensii private îndeplineşte principiile de bază enunţate de OCDE, sistemul multi-pilon putând asigura diversificarea riscurilor în ceea ce priveşte finanţarea la momentul pensionării. Sistemul de pensii private este bazat pe un cadru de guvernanţă solid, cu norme clare de autorizare şi funcţionare pentru fondurile de pensii şi administratorii acestora, existenţa mecanismului de corelare a performanţei fondurilor cu comisioanele încasate de către administratori.

OCDE a identificat ca arie de îmbunătăţit în vederea alinierii totale a României în raport cu cele mai bune politici şi practici ale OCDE, adoptarea legislaţiei privind plata pensiilor care să definească şi să structureze diferitele opţiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanţarea pensionării în vederea asigurării coerenţei cu faza de acumulare a contribuţiilor.

Reporter: La finele anului trecut aţi obţinut un nou mandat de Vicepreşedinte al ASF, Sectorul Sistemului de Pensii Private. Care sunt obiectivele dumneavoastră pentru acest mandat?

Ştefan Daniel Armeanu: Obiectivul principal al activităţii desfăsurate de Sectorul Sistemului de Pensii Private este de a asigura stabilitatea pieţei pensiilor private şi de a crea condiţiile pentru funcţionarea eficientă a acesteia, cu scopul de a proteja interesele participanţilor la fondurile de pensii private şi ale beneficiarilor.

Ţinând cont de faptul că se apropie vârsta de pensionare pentru un număr din ce în ce mai mare de participanţi, dar şi de recomandarea formulată de către OCDE, unul dintre obiectivele pe termen scurt vizează definitivarea cadrului legislativ primar al sistemului de pensii private prin reglementarea sistemului de plată a pensiilor private, respectiv legea privind plata pensiilor private.

Un alt obiectiv este reprezentat de dezvoltarea fondurilor de pensii private facultative şi ocupaţionale, ce poate fi impulsionată prin completarea legislaţiei fiscale în vederea actualizării plafonului de deductibilitate aplicabil contribuţiilor individuale la fondurile de pensii facultative, dar şi introducerea prevederilor privind aplicarea deductibilităţii şi contribuţiilor plătite la fondurile de pensii ocupaţionale.

Un alt obiectiv important este digitalizarea în contextul actual de accelerare a inovaţiei tehnologice, fapt ce determină necesitatea adaptării şi evoluţia permanentă pentru a satisface nevoile consumatorilor. În acest context, pe lângă beneficiile ce rezultă din eficientizarea unor procese, rezută şi o expunere crescută a sistemului la riscurile cibernetice, fapt pentru care obiectivul din acest domeniu vizează atât dezvoltarea activităţilor şi serviciilor digitale, dar şi asigurarea stabilităţii şi integrităţii sistemului.

Reporter: Vă mulţumesc !