FMI spune că datoria publică creşte mai rapid decât se preconiza înainte de pandemie

Datoria publică este mai mare şi creşte mai rapid decât se preconiza înainte de pandemie, impulsionată în principal de SUA şi China, primele două economii ale lumii, a declarat astăzi principalul expert fiscal de la Fondul Monetar Internaţional, Vitor Gaspar, transmite Reuters, conform Agerpres.

60% din ţări sunt aşteptate să înregistreze o scădere a raportului datorie publică/Produs Intern Brut până în 2028, după creşterile care au avut legătură cu COVID, însă un număr semnificativ de mari economii, inclusiv Brazilia, China şi SUA, se confruntă cu o creştere rapidă a raportului datorie-PIB.

Vitor Gaspar, directorul departamentului pentru afaceri fiscale de la FMI, a spus astăzi că datoria publică mondială a urcat până la aproape 100% din PIB în 2020, după care a înregistrat cel mai puternic declin din ultimii 70 de ani până în 2022, chiar dacă a rămas la aproximativ opt puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie.

În loc să se normalizeze, acest indicator este aşteptat să înceapă să crească din nou în acest an, ajungând la 99,6% din PIB în 2028, ultimul an din orizontul de prognoză al FMI, a spus Gaspar.

"Există un număr semnificativ de mari economii avansate, mari economii emergente, unde raportul datorie-PIB este preconizat să crească rapid şi pe lista acestor ţări se regăsesc Brazilia, China, Japonia, Africa de Sud, Turcia, SUA şi Marea Britanie. Iar influenţele dominante vin din partea primelor două mari economii", a spus Gaspar.

În contrast, în ţările în curs de dezvoltare cu venituri reduse, creşterea raportului datorie-PIB în perioada pandemiei a fost una foarte moderată şi în următorii ani este aşteptat să scadă la nivelul prognozat înainte de pandemie, a precizat oficialul FMI. Constrângerile bugetare şi creşterea insecurităţii alimentare au blocat reducerea sărăciei şi au împiedicat noi progrese spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ONU, susţine FMI, în ultimul său raport de monitorizare fiscală.

Pentru viitor, toate ţările ar trebui să îşi alinieze politicile fiscale şi monetare pentru a combate inflaţia şi să îşi pună la punct rezerve care să poată fi utilizate în eventualitatea unor crize, a spus Gaspar, adăugând că ţările care nu dispun de buffere suficiente au suferit recesiuni mai lungi şi mai grave în scenarii de criză.

Raportul publicat astăzi de FMI avertizează că riscurile sunt ridicate, iar reducerea vulnerabilităţii datoriei ar trebui să fie o "prioritate principală", în special în ţările în curs de dezvoltare cu venituri reduse, unde 39 de state sunt deja în pragul unei crize a datoriilor.

Potrivit FMI, recentele probleme bancare din SUA şi Elveţia au agravat riscul unei crize financiare de amploare, care ar pune şi mai multe presiuni asupra sectorului public, dacă guvernele vor fi solicitate să vină în sprjinul băncilor. Pentru a se proteja faţă de noi probleme mai grave, organismele de reglementare ar trebui să se gândească la consolidarea cadrului de soluţionare a crizei şi a regimului pentru abordarea instituţiilor cu probleme.

"Printre cele mai grave crize posibile este situaţia în care ai o criză financiară simultan cu o criză a datoriei suverane, iar asta este ceva ce poartă denumirea de doom loop. Aceste doom loop trebuie evitate", a spus Gaspar.

Atât timp cât riscurile financiare sunt ţinute sub control, lupta împotriva inflaţiei este principala prioritate, a subliniat Vitor Gaspar, adăugând că o politică fiscală mai strictă ar putea afecta de asemenea cererea, ceea ce ar reduce necesitatea unor noi majorări agresive de dobândă.