Fondurile de pensii private obligatorii au depăşit inflaţia, peste tot în lume

Sistemele de pensii private obligatorii (Pilonul II) similare celui românesc au înregistrat de la lansare şi până în prezent (perioade cuprinse între 6 şi 28 de ani) performanţe investiţionale mult peste rata inflaţiei, fără a fi obligate prin lege să garanteze depăşirea inflaţiei, potrivit studiilor realizate de OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) şi FIAP (Federaţia Internaţională a Administratorilor de Fonduri de Pensii), se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Pe perioade de timp rezonabile, randamentul mediu anualizat pentru fiecare dintre aceste sisteme s-a situat mult peste rata inflaţiei, performanţele fiind situate între 0,5 si 8,8 puncte procentuale peste inflaţie, adică randamente în termeni reali.

Cercetarea a fost efectuată pe sistemele de pensii private obligatorii (Pilonul II) implementate în diferite state, după modelul recomandat de Banca Mondială. Analiza randamentelor a luat în calcul întreaga perioadă de la lansare şi până în prezent, adică între 6 ani (Republica Dominicană) şi 28 de ani de funcţionare (Chile), pentru care s-a calculat randamentul mediu anual şi rata medie anuală a inflaţiei, precum şi randamentul mediu anual real (peste inflaţie). În toate cele 13 state analizate, inclusiv România, Pilonul II a depăşit fără probleme inflaţia pe termen de cel puţin câţiva ani, fără ca vreunul dintre aceste state să impună prin lege garantarea de randamente peste inflaţie.

Dintre toate cele 13 state analizate, Pilonul II din România oferă deja cele mai multe garanţii privind randamentele fondurilor de pensii private (garanţia contribuţiilor nete, care se traduce printr-o cerinţă de randament cel puţin 0% pe toată perioada de investire; şi garanţia minimă relativă la piaţă, care nu permite niciunui fond să aibă performanţe semnificativ mai mici decât piaţa), susţin reprezentanţii APAPR.

Marea majoritate a sistemelor similare se limitează la a obliga fondurile de pensii private să ofere garanţia minimă relativă la piaţă (calculată similar cu cea din România), însă există şi state care nu solicită prin lege nicio garanţie sau state care au renunţat la astfel de garanţii, după ce le-au introdus la lansarea sistemului (Ungaria).

Performanţele cuprinse în grafic se referă la întreaga durată de funcţionare a fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II), incluzând şi rezultatele anuale negative din 2008, cauzate de criza financiară. Deşi multe din aceste sisteme de pensii private au "prins" multiple crize financiare, rezultatul lor anualizat este semnificativ peste rata inflaţiei, pe orice perioadă.

Analiza arată, de asemenea, că performanţele pe termen lung rămân real-pozitive (peste rata inflaţiei) în pofida unor ani foarte dificili, aşa cum a fost 2008, când, din cauza crizei financiare şi a pierderilor bursiere, fondurile de pensii private din aproape toate statele au fost pe minus, marcând deprecieri de active. Per total însă, randamentele rămân peste nivelul inflaţiei - mai mult, după anul de scăderi 2008, cele mai multe dintre fondurile de pensii din lume s-au reîntors pe creştere în 2009. Acesta este şi cazul sistemelor similare Pilonului II românesc din celelalte state ale Europei Centrale şi de Est: Polonia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Slovacia, ţările baltice şi altele.

Explicaţia pentru acest fenomen este oferită de experţii Uniunii Europene, într-un raport publicat în luna martie 2009 şi referitor la efectele crizei financiare asupra fondurilor de pensii din spaţiul comunitar: fondurile de pensii private investesc pe termen foarte lung, nu au avut expunere la active periculoase sau toxice şi nu sunt obligate să marcheze deprecierile de active înregistrate ocazional. Cu alte cuvinte, fondurile de pensii private nu sunt obligate să vândă active în pierdere, imediat după perioade de criză, întrucât plata pensiilor se face treptat, astfel că fondurile de pensii, spre deosebire de alţi investitiori instituţionali, recuperează de cele mai multe ori deprecierile de active, păstrând activele în portofoliu şi pe perioada de recuperare a pieţelor financiare.

Un alt argument împotriva obligării fondurilor de pensii private la garanţii suplimentare, prin lege, este oferit chiar de către experţii Băncii Mondiale şi ai OECD, în două rapoarte indepedente de analiză, publicate în decembrie 2008 şi respectiv aprilie 2009: crizele sunt fenomene conjuncturale, trecătoare, iar performanţa pensiilor private trebuie măsurată agregat, pe perioade lungi de timp, iar decidenţii nu trebuie să se lase influenţaţi de o scurtă perioadă negativă pentru a-şi face o imagine asupra întregului sistem.

Beneficiind de un start prudent în anul 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din România au obţinut în ultimul an (mai 2008 - mai 2009) un randament mediu ponderat mai mult decât dublu faţă de rata inflaţiei, respectiv 12,5% faţă de 6%, adică un randament mediu real de 6,2%.