Fără ceremonii, Franţa se pregăteşte să îngroape una dintre măsurile emblematice ale preşedinţiei socialistului Francois Hollande, taxa de 75% asupra veniturilor mari, care a stârnit mai mult polemici decât a adus venituri în vistieria statului, transmite AFP.
Promisă de Hollande într-o întâlnire electorală în campania din 2012, această "contribuţie excepţională de solidaritate" mai rămâne în vigoare câteva săptămâni: întreprinderile care o plătesc au termen până la 1 februarie pentru a-şi achita cotele, potrivit HotNews.
Dispariţia acestei taxe controversate era prevăzută de multă vreme. Impozitul viza veniturile pentru anii 2013 şi 2014 şi nu mai figurează în bugetul pe 2015 aprobat de Parlament.
Premierul Manuel Valls a anunţat acest lucru încă din octombrie, într-o vizită la Londra, când a precizat că impozitul nu va fi prelungit.
În statul francez cu o fiscalitate printre cele mai mari din Europa, niciun alt impozit nu a stârnit atâtea dezbateri din anii '80, când, sub un alt preşedinte socialist, Francois Mitterrand, a fost introdus impozitul pe avere, care nu a mai fost însă pus sub semnul întrebării de la acel moment.
Lansată în februarie 2012, spre surpriza generală, taxa de 75% i-a permis lui Hollande să-şi susţină campania prezidenţială ameninţată la acel moment de creşterea în popularitate a lui Jean-Luc Melenchon, candidatul stângii radicale.
Polemicile s-au inflamat însă în toamna lui 2012 după ce miliardarul Bernard Arnault, cel mai bogat om din Franţa şi patronul numărului 1 mondial în industria luxului LVMH, a solicitat o dublă cetăţenie, franco-belgiană.
În decembrie, actorul Gerard Depardieu, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi în lume, a acuzat fiscul că îi ia 85% din venituri şi a cerut cetăţenia rusă.
Respinsă la finele lui 2012 de Consiliul Constituţional, care a precizat că există ameninţarea unei impuneri cu caracter de confiscare, taxa a fost validată în decembrie 2013 într-o versiune remaniată, plătită de companii pentru salariaţii care aveau venituri de peste un milion de euro, dar cu un plafon fixat la 5% din cifra de afaceri.
Potrivit proiecţiilor guvernului, taxa 75% a adus venituri în cei doi ani de existenţa de puţin peste 400 milioane de euro.
Neprelungirea taxei coincide cu turnura reformistă adoptată anul trecut de Hollande, cu o politică axată pe relaxarea sarcinilor fiscale asupra companiilor, pentru a relaxa investiţiile şi locurile de muncă într-o ţară care se confruntă cu un şomaj record.
1. Nu ramane decat taxa pe proprietate
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.01.2015, 09:29)
Taxa pe veniturile foarte mari, desi in teorie ar stabiliza investitiile in business (prin descurajarea scurgerii capitalului din intreprindere catre dividende si compensari manageriale exagerate), nu poate poate fi un remediu cum era in anii 50-80 pentru ca s-au semnat intre timp multe tratate de evitare a dublei impuneri intre tari.
Ramane insa taxa pe proprietate care poate fi si ea progresiva si marita pentru proprietatile de lux. Exista in mod evident o inflatie foarte mare in lumea celor foarte bogati. Forbes arata ca CPI a crescut cu 250% fata de anul 1982 in timp ce CLEWI (Cost of Living Extremely Well) a crescut cu 2200% fata de acelasi an de referinta 1982.