"Fuziunea SIE- SRI, o propunere pripită a lui George Maior"

Reporter: Care sunt factorii care pot explica rezultatul celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale?

Mihăiţă Calimente: Klaus Iohannis a demonstrat că este serios şi că vorbăria multă, fără rost, care se practică des în politica românească, nu este şi o caracteristică a domniei sale. Lumea s-a convins că ceea ce spunea Klaus Iohannis - "Fapte, nu vorbe!" - poate fi o realitate.

Pe de altă parte, aroganţa, agresivitatea şi felul în care au fost trataţi nu numai românii din diaspora, ci şi cei din ţară, de către Guvernul PSD, în frunte cu Victor Ponta, care era, în acelaşi timp, şi prim-ministru, şi candidat la prezidenţiale, au dus la inversarea trendului în turul al doilea şi, practic, a dezvoltat acel tsunami care l-a măturat pe Victor Ponta, din poziţia de favorit.

Reporter: Credeţi că preşedintele ales Klaus Iohannis va reuşi să menţină valul de entuziasm din timpul alegerilor?

Mihăiţă Calimente: Cred că da. Acest val de entuziasm a venit, în special, din partea tinerilor, care au vrut o figură nouă în politică, un om care nu a fost perceput ca un politician pur, ci ca un administrator.

Iar ceea ce a făcut Klaus Iohannis la Sibiu demonstrează capacitatea domniei sale ca administrator.

Noul preşedinte ales este capabil să păstreze acest entuziasm, pentru că temele sale din campanie - lucrul bine făcut, funcţionarea în continuare a justiţiei, un proiect pentru România pe zece ani-, la care adaug seriozitatea domniei sale, pot menţine viu acest trend ascendent.

Reporter: Cum vă explicaţi mobilizarea electoratului din turul al doilea al alegerilor pentru Klaus Iohannis?

Mihăiţă Calimente: Oamenii şi-au dat seama că, dacă Victor Ponta ar fi câştigat preşedinţia, probabil că ne-am fi îndreptat spre un dezastru.

Mai mult, electoratul a văzut care este poziţia lui Victor Ponta vis-a-vis de justiţie atunci când Klaus Iohannis l-a întrebat dacă este de acord cu întrunirea Parlamentului vineri, înainte de alegeri, şi scoaterea de pe ordinea de zi a legii graţierii şi amnistiei, iar premierul nu a fost de acord. Acest lucru a arătat că, de fapt, Victor Ponta urmărea să salveze baronii PSD de la executarea pedepselor sau de la viitoare pedepse.

Mai mult, felul în care au fost trataţi românii în diaspora şi decizia să nu mărească numărul secţiilor de votare din străinătate, în pofida faptului că acest lucru s-ar fi putut face, au declanşat în rândul electoratului şi, în special, al electoratului tânăr, o dezbatere vie pe internet (pe facebook). De aici, oamenii s-au încurajat unii pe alţii să vină la vot.

Pare că Victor Ponta a creat toate condiţiile ca aceşti cetăţeni să se mobilizeze împotriva domniei sale.

Reporter: Au existat zvonuri potrivit cărora alegerile prezidenţiale din acest an au fost, de fapt, o luptă între serviciile de informaţii şi nu un exerciţiu democratic. Cum comentaţi?

Mihăiţă Calimente: A fost un exerciţiu absolut democratic. Alegerile nu au fost influenţate absolut deloc de servicii.

Serviciile de informaţii au un cu totul alt rol, nu cred că s-au amestecat în alegerile prezidenţiale. De altfel, nici nu cred că ar fi putut să manipuleze milioane de oameni ca să îi scoată la vot, presupunând, prin absurd, că ar fi încercat.

Aceasta este explicaţia halucinantă prin care Victor Ponta&Co au încercat să îşi justifice înfrângerea zdrobitoare.

Reporter: Ce credeţi că a încurajat numeroasele trimiteri la activitatea serviciilor de informaţii, din perioada campaniei electorale?

Mihăiţă Calimente: Preşedintele Traian Băsescu a intrat în această temă, acuzând direct unul dintre participanţii la competiţia electorală că ar fi sau a fost ofiţer acoperit.

După pierderea alegerilor, PSD a încercat să arunce vina pe Traian Băsescu, ştiind bine că, de-a lungul activităţii acestuia, el a fost acuzat de mai multe ori că ar controla serviciile şi că ar influenţa activitatea serviciilor.

Reporter: Traian Băsescu l-a acuzat pe Victor Ponta ar fi fost ofiţer acoperit SIE, în timp ce Klaus Iohannis ar fi fost propus şi propulsat în cursa pentru Cotroceni de un alt serviciu de informaţii.

Mihăiţă Calimente: În legătură cu domnul Ponta, nu ştiu ce să spun. Noi am avut în cadrul comisiei o discuţie cu cei de la SIE în legătură cu acest fapt, care "a fost aruncat pe piaţă" de către preşedintele Băsescu.

Din discuţii nu a rezultat că domnul Ponta ar fi fost sau nu ofiţer acoperit, pentru că asemenea lucruri nu pot fi comunicate.

Afirmaţiile potrivit cărora Klaus Iohannis ar fi aparţinut de un alt serviciu sunt absolut aberante, preluate de către PSD de la un anumit domn din Sibiu, care are o fiţuică şi care, de prin anul 2000, este în conflict cu domnul Iohannis.

Reporter: Traian Băsescu l-a acuzat pe fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu, că a iniţiat o hotărâre guvernamentală prin care ar fi încălcat legea de funcţionare a serviciului, extinzând protecţia acordată ofiţerilor şi la cei care şi-au încetat raporturile cu Serviciul, tocmai pentru a-l acoperi pe Victor Ponta, care ar fi fost ofiţer acoperit în perioada "97-2001.

Mihăiţă Calimente: Eu înclin să cred că răspunsul SIE nu a fost menit să îl acopere pe Victor Ponta.

SIE a avut nişte probleme cu ofiţerii acoperiţi, pentru că s-au trezit la un moment dat că aceşti oameni, având o cu totul şi cu totul altă acoperire profesională a activităţii pe care au desfăşurat-o, odată trecuţi în rezervă, au devenit rezervişti ai Ministerului Apărării Naţionale, reuniţi într-o asociaţie a pensionarilor militari, unde apăreau cu grade şi funcţii.

Într-un fel, această lacună din lege le dădea posibilitatea, sigur, din vanitate, să arate că unii sunt colonei, alţii generali, că au ocupat anumite funcţii militare.

Plus că, o dată plecat din serviciu, orice fost ofiţer, nemaifiind membru al serviciului, putea să facă declaraţii, pentru că legea îi proteja numai pe cei care erau membrii activi ai serviciului.

A existat cazul unui fost ofiţer care a avut legături cu un ziarist şi care a deconspirat mulţi ofiţeri şi case conspirative.

Atunci, s-a simţit nevoia ca legea să fie în aşa fel extinsă încât să nu mai existe asemenea "scăpări".

Reporter: Din 90 până încoace, SIE a avut opt şefi la conducere. Un număr considerabil, dacă ne uităm la alte democraţii avansate. Care este opinia dumneavoastră cu privire la aceste schimbări?

Mihăiţă Calimente: În România, directorii celor două servicii sunt numiţi de preşedinte şi, după aceea, sunt votaţi în Parlament. De obicei, la aproape fiecare schimbare de preşedinte am avut şi o schimbare de directori ai serviciilor de informaţii.

Într-un fel, numirea directorilor serviciilor de informaţii a fost legată de algoritmul politic.

Reporter: Această practică ar putea încuraja scurgerea de informaţii, în condiţiile în care schimbările sunt atât de dese?

Mihăiţă Calimente: Nu cred, pentru că această practică există şi în alte ţări. Să ne uităm, de exemplu, la SUA care sunt, am putea spune, modelul sau aliatul nostru strategic din NATO. Şi în SUA, odată cu schimbarea administraţiei, în general, şefii serviciilor de informaţii se schimbă.

Preşedintele Băsescu a fost un preşedinte jucător, iar în cei zece ani cât şi-a exercitat funcţia a mai schimbat directorii. Iar la SIE, numirile au fost ceva mai dese. La SRI însă, domnul George Maior este de peste cinci ani în funcţie.

Reporter: De ce credeţi că au fost mai dese schimbările la SIE?

Mihăiţă Calimente: Mă gândesc că relaţia cu preşedintele Traian Băsescu a fost poate mai dificilă. Ştim bine că mandatul domnului Claudiu Săftoiu a fost foarte scurt, dacă ne aducem aminte, pentru un conflict pe care l-a avut cu Traian Băsescu după anumite afirmaţii pe care le-a făcut.

Ulterior a venit domnul Răzvan Ungureanu, care a avut un mandat de 3-4 ani, dar a fost propus apoi pentru funcţia de prim-ministru şi a fost înlocuit cu domnul Teodor Meleşcanu.

Acum vedem că a existat un conflict puternic, demonstrat, între domnul Teodor Meleşcanu şi Traian Băsescu, în legătură cu anumite cereri pe care preşedintele le-a făcut despre listele ofiţerilor acoperiţi.

În final, domnul Meleşcanu a plecat să candideze la preşedinţie şi de atunci funcţia este girată de prim-adjunctul Silviu Predoiu.

Reporter: A procedat corect domnul Meleşcanu când nu a oferit preşedintelui Băsescu lista ofiţerilor acoperiţi?

Mihăiţă Calimente: Refuzul s-a făcut în baza unei legi.

În opinia mea, Traian Băsescu a încercat să forţeze limita Constituţiei şi de această dată, aşa cum a mai făcut-o.

Probabil şi domnia sa ştia că nu are acces la asemenea informaţii, dar a forţat nota, crezînd că, intimidat, domnul Meleşcanu ar fi cedat la presiunile făcute de Traian Băsescu. Este foarte bine că nu a cedat, pentru că vă puteţi imagina ce s-ar fi întâmplat cu ofiţerii aflaţi în acţiune în diferitele părţi ale lumii, când ar fi citit în presă că, în România, ofiţerii acoperiţi pot fi deconspiraţi aşa uşor, prin voinţa preşedintelui sau a altcuiva.

Nu cred că s-ar fi simţit foarte confortabil şi poate n-ar mai fi acţionat cu aceeaşi tenacitate în interesul statului român.

Reporter: În anii 2000, bancherul Răzvan Temeşan a fost deconspirat în mass-media.

Mihăiţă Calimente: Dacă îmi aduc aminte, da.

Iar, recent, domnul Răzvan Temeşan a recunoscut, într-un interviu, că a fost ofiţer acoperit.

Există o mare deosebire între structura şi felul de acţiune al serviciilor din anii '90-2000 şi ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea noastră în NATO şi în UE. Aceste servicii au fost complet restructurate şi de când acţionează în cooperare cu servicii din NATO şi Uniunea Europeană, când orice greşeală sau orice deviere de la regulile democratice poate fi sancţionată.

Cred că nici aliaţii noştri nu s-ar simţi foarte confortabil dacă ar şti că în România se pot produce lucruri care pot determina deconspirarea unor ofiţeri, care nu numai că lucrează pentru SIE, dar probabil cooperează şi cu servicii străine.

În toate discuţiile pe care eu le-am avut cu partenerii străini, Serviciul de Informaţii Externe a fost apreciat şi lăudat.

Reporter: Cum apreciaţi propunerea domnului George Maior de a integra SIE în SRI?

Mihăiţă Calimente: Mi se pare o propunere pripită.

Nu ştiu care au fost calculele pe care şi le-a făcut domnul Maior.

Dar, din toate informaţiile pe care le am, în toate democraţiile serioase, cele două servicii sunt separate, pentru că, efectiv, şi tematica, şi obiectivele celor două servicii sunt cu totul altele.

Sigur, s-a discutat şi la noi despre acea comunitate de informaţii, integrată, prin intermediul căreia să se înlăture anumite disfuncţionalităţi care pot interveni între serviciile de informaţii, ca să existe o colaborare şi o cooperare mai bune.

Este necesar ca legile care guvernează serviciile noastre de informaţii - Legea siguranţei naţionale, Legea ofiţerilor de informaţii-, tot acel pachet de lege al securităţii naţionale să fie revăzut şi readaptat timpurilor pe care le trăim, pentru că aceste legi snt de la începutul anilor '90.

Am încercat, în perioada 2004-2008, să modificăm aceste legi, dar nu am reuşit, pentru că preşedintele Băsescu ne-a trimis la comisie legile secretizate, mulţi dintre colegi nu au vrut să lucreze cu ele pentru că erau secretizate, alţii nu aveau certificat ORNIS. A rezultat o hărmălaie din care nu am putut să modificăm acel pachet de legi.

Reporter: Ce părere aveţi despre bugetul SIE pentru 2015?

Mihăiţă Calimente: În general, atât în domeniul militar, cât şi în domeniul serviciilor de informaţii, bugetele au fost întotdeauna foarte mici şi nu au acoperit nevoile instituţiei.

De-a lungul timpului, SIE a cerut suplimentări de bani, pentru că deţine clădiri care au intrat în renovare de ani buni de zile şi care trebuie finalizate. Este absolut normal să primească fonduri pentru terminarea lucrărilor.

În general, tehnica, mă refer la calculatoare şi la alte asemenea lucruri, trebuie upgradată la un număr de ani. Având în vedere rapiditatea cu care apar noutăţi pe piaţă, mai ales în domeniul IT, tehnica se poate degrada mult mai repede din punct de vedere al performanţei.

Dacă un PC ultraperformant pe care îl folosim în mod curent, poate costa două-trei mii de euro, un PC folosit de servicii costă de la douăzeci de cinci de mii de euro în sus.

Reporter: Câte solicitări de mărire a bugetului au fost înregistrate în cursul anului curent?

Mihăiţă Calimente: O singură rectificare, nu a fost o sumă foarte importantă, în jur de 8 milioane de lei.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre legea BigBrother sau legea cartelelor plătite?

Mihăiţă Calimente: Aici sunt nişte probleme care au referinţă şi la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului.

Într-o ţară europeană, vrem ca serviciile să fie în slujba cetăţeanului şi nu să îl controleze pe cetăţean. Trebuie să fim foarte atenţi la această legislaţie, care poate crea tentaţia serviciilor să meargă poate dincolo de ceea ce înseamnă norme europene şi ale Alianţei Nord Atlantice.

Legea Big Brother nu a fost aprobată pentru că, şi la nivel european, a existat această respingere.

Rămâne să vedem cum rezolvăm problema cartelelor, respectiv înregistrarea datelor din buletin ale cumpărătorilor.

Într-adevăr, în foarte multe ţări ale Alianţei Nord Atlantice şi ale Uniunii Europene există această prevedere. Faptul că partenerii noştri au spus că mai multe organizaţii teroriste au cumpărat cartele din România, pentru că aici nu au nevoie de identificare când le achiziţionează, şi le folosesc pe teritoriul altor state, chiar creează o problemă.

Iniţiativa legislativă privind aceste două legi trebuie să vină de la Guvern, pentru că, de obicei, este lămurită de serviciu când o trimite Executivului.

Trebuie să avem discuţii în comisia SIE şi de Apărare, ca să vedem care sunt elementele care să satisfacă libertăţile cetăţeanului, dar şi nevoia de protecţie a ţării.

Reporter: După anii 90 am asistat la o reformă a serviciilor de informaţii. Cât de eficientă a fost, în cazul SIE?

Mihăiţă Calimente: După părerea mea, o dată cu intrarea în UE şi NATO, serviciile de informaţii din România s-au reformat pe modelul serviciilor occidentale. Oamenii noştri au făcut stagii de pregătire acolo, s-au făcut schimburi de experienţe. Sistemul de organizare este acelaşi, există o conlucrare şi un schimb de informaţii între serviciile noastre şi serviciile aliate. Sigur că lucrurile pot fi îmbunătăţite.

În plus, sumele care sunt alocate serviciilor, în opinia mea, ar trebui să fie mai mari, pentru ca oamenii buni pe care îi avem să fie completaţi şi cu tehnica de care au nevoie.

• "Opţiunea noastră sunt alegerile anticipate"

Reporter: Cum credeţi că vor evolua dinamicile politice în anul 2015?

Mihăiţă Calimente: La nivelul noului partid PNL nu există niciun fel de dificultate. Fuziunea din punct de vedere tehnic este făcută, dar există o înţelegere ca, faptic, ea să se petreacă în timp, tocmai să nu creeze foarte multe disensiuni în cadrul noului partid.

Închipuiţi-vă ce s-ar fi întâmplat în campania electorală dacă, în loc să avem această copreşedinţie la nivel naţional şi judeţean, am fi încercat să rezolvăm problema acum, ca să avem un singur preşedinte. Nu s-ar fi mai concentrat nimeni pe alegerile prezidenţiale. Fiecare ar fi încercat în judeţul lui să dea din coate ca să devină preşedinte.

La nivelul PSD, noi dorim ca ei să aplice toate măsurile pe care le-au promis în campania electorală şi sperăm să poată face acest lucru.

Dacă nu vor putea să rezolve aceste lucruri şi se vor împotmoli, dacă actuala coaliţie va intra în disoluţie, vom analiza şi vom vedea ce se poate face. Opţiunea noastră sunt alegerile anticipate.

Suntem, însă, convinşi că este foarte greu în România, conform actualei Constituţii, să provocăm alegeri anticipate şi este mult mai simplu şi mai uşor să creezi o altă majoritate care să preia guvernarea. Vom vedea cum se desfăşoară lucrurile.

Reporter: Preşedintele ales Klaus Iohannis a vorbit despre construirea unei majorităţi PNL, în Parlament, până în 2015 şi au fost şi voci în PNL care au vorbit despre o moţiune de cenzură (februarie 2015).

Mihăiţă Calimente: Moţiunea de cenzură este un exerciţiu democratic. În fiecare sesiune parlamentară, putem depune o asemenea moţiune de cenzură. Presupunând că va cădea Guvernul, va trebui să avem o altă majoritate cu actuala componenţă a Parlamentului.

Reporter: UDMR ar putea deveni un partener de dialog pentru PNL?

Mihăiţă Calimente: Sigur. UDMR poate deveni oricând un partener de dialog. Ei sunt nişte oameni serioşi. Practic, ieşirea lor de la guvernare se datorează, în opina mea, faptului că electoratul maghiar, în proporţie de 80%, a votat cu Klaus Iohannis. Ar fi împotriva firii ca organizaţia etnică, practic, a maghiarimii, să rămână la guvernare cu PSD, împotriva votului exprimat de cetăţenii români de etnie maghiară.

Reporter: Vă mulţumesc!