Gradul de îndatorare: ce este şi cum se calculează?

Gradul de îndatorare este unul dintre criteriile de analiză în funcţie de care vei primi sau nu creditul solicitat atunci când ai nevoie de un împrumut, de la o instituţie financiară, indiferent de tipul acesteia.

Conform Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 6/2018, noţiunea de grad de îndatorare se referă atât la persoane fizice, cât şi la instituţii bancare. Valoarea maximă a gradului de îndatorare este stabilită de BNR la începutul anului sau atunci cand situaţia economică o impune. Mai exact, gradul de îndatorare reprezintă raportul real dintre valoarea totală a datoriilor pe care le are o persoană sau familia sa de achitat lunar şi venitul total.

Acest raport, calculat în procente, este stabilit de BNR şi poate varia în funcţie de unii parametri macroeconomici, inclusiv cei referitori la modul în care fiecare instituţie financiară în parte reuşeste să-şi gestioneze creanţele.

În funcţie de valoarea procentului de îndatorare, o instituţie financiară stabileşte dacă poate acorda sau nu un credit, dar şi care poate să fie valoarea maximă a acestuia.

• Cum se calculează gradul de îndatorare

Gradul de îndatorare se calculează adunând valoarea ratelor şi a altor obligaţii financiare. Această sumă se împarte la valoarea netă a veniturilor, iar rezultatul se înmulţeşte cu 100. Rezultatul este exprimat în procente şi reprezintă cât la sută din venituri este blocat de plata lunară a datoriilor.

Băncile şi instituţiile financiare aplică următoarea formulă:

Capital împrumutat la începutul perioadei de creditare + capital împrumutat la finalul anului fiscal în curs, suma care se împarte la capitalul propriu la începutul anului fiscal + capitalul propriu la finalul perioadei de creditare. Raportul rezultat este valoarea reală a gradului de îndatorare, care se ia în calcul de către bancă şi în funcţie de care se stabileşte valoarea posibilă a unui eventual credit.

• BNR stabileşte gradul de îndatorare

Politica BNR are ca scop să prevină şi să limiteze supraîndatorarea populaţiei, iar consumatorul să se poată împrumuta doar în limitele venitului său net.

Gradul maxim de îndatorare permis de BNR a fost stabilit la 1 ianuarie 2020, la 40% din venitul net pentru creditele în lei şi alte plăţi obligatorii. Pentru un credit destinat achiziţionării unei locuinţe, prin programele garantate de Guvern, gradul de îndatorare poate creşte până la 45% din venitul net. În cazul creditelor în monedă străină, gradul de îndatorare limită stabilit de BNR este de 20%.

Valoarea gradului de îndatorare depinde fundamental de nivelul veniturilor, iar valoarea unui credit solicitat de o persoană se raportează la acesta. Astfel, o persoană care nu are datorii rezultate din credite va putea accesa un împrumut a cărui valoare nu poate să depăşească un grad de îndatorare maxim stabilit de BNR.

Fiecare instituţie bancară işi poate impune regulile proprii atunci când acordă un credit, astfel că raportul dintre venituri şi gradul de îndatorare poate varia, dar nu poate depăşi limitele impuse de BNR.

Există şi excepţii, regulamentele BNR le permit băncilor şi instituţiilor financiare ca un procent de 15% din totalul creditelor să poată depăşi limitele de îndatorare, în funcţie de profilul clientului şi de decizia băncii.

• Obiectivele BNR

• Accesul simplificat la credite pentru persoanele fizice şi consolidarea unei creşteri sustenabile în domeniul creditării;

• Protejarea populaţiei care dispune de venituri medii sau sub valorile medii;

BNR a menţionat că nu sunt luate în calcul creditele care au fost acordate în scopul de a rambursa datorii aferente unor credite anterior obţinute. Acest lucru nu este, însă, valabil pentru refinanţările care presupun acordarea unui credit suplimentar.

Conform datelor furnizate de BNR, în 2019, datoriile totale ale persoanelor fizice şi juridice au ajuns la 4,85 miliarde de lei, scăzând cu 4,47%. Totodată, în cazul creditelor în valută, restanţele au scăzut cu 4,7%, la 2,32 miliarde de lei.

• Profilul clientului

Profilul clientului este o fişă realizată de banca unde este solicitat creditul. Aceasta stabileşte un scoring, în funcţie de care se calculează gradul de îndatorare.

Scoringul este un punctaj realizat de bancă, în baza unor criterii:

• are sau nu proprietăţi

• este sau nu casătorit

• are sau nu copii în întreţinere

• are venituri fixe sau variabile

• vechimea la locul de muncă

• corectitudinea privind onorarea altor credite

• are sau nu restanţe la alte credite

• are sau nu alte credite în derulare

• a mai formulat sau nu solicitări de refinanţare

• Credite de refinanţare

Gradul de îndatorare nu mai este, în cazul creditelor de refinanţare, un criteriu de acordare, atunci când refinanţarea acoperă exclusiv valoarea datoriilor şi este destinată plăţii acestora. Creditul de refinanţare trebuie să ofere o dobândă şi o rată mai avantajoasă decât cel iniţial. Valoarea procentului de îndatorare personală va fi luată, însă, în calcul dacă, prin refinanţare, se suplimentează suma creditată.

Excepţia este consecinţa faptului că orice bancă este obligată să facă provizioane la fiecare credit acordat, indiferent de natura lui. Din acest motiv, la refinanţare, creditul este oricum previzionat, scopul refinanţării fiind exclusiv acela de a reduce gradul de îndatorare a acelui client.

Fiecare instituţie financiară în parte îşi face propria sa politică de credite şi de refinanţare. În plus, poate decide autonom valoarea procentului de îndatorare pentru unele tipuri de credite pentru care se solicită garanţii sau care sunt garantate de stat, dar şi aceste marje extinse sunt reglementate specific de dispoziţiile BNR pe care băncile trebuie să le respecte, în ceea ce priveşte limitele lor superioare.

În cazul creditelor cu dobândă variabilă, calculele variază de la bancă la bancă, decizia de creditare şi valoarea acestora fiind şi în functie de profilul clientului care solicită creditul.

• Cum s-a schimbat limita de credit

Pentru acordarea împrumuturilor, Banca Naţională a României a hotărât ca limita de credit să fie de 40% din venitul net pentru credite în lei şi de 20% pentru cele în valută.

Se renunţă la reducerea cheltuielilor de subzistenţă şi la ajustările de orice fel ale venitului. Nu se mai ţine cont de rata dobânzii sau de şocul privind cursul de schimb.

Noile reglementări se aplică tuturor instituţiilor financiare - atât celor bancare, cât şi celor nebancare sau IFN-uri.

Excepţie de la regulă fac cei ce apelează la Creditul Prima Casă. Aceştia vor beneficia de o majorare cu 5 puncte procentuale a ratei maxime de îndatorare, în situaţia în care solicitantul nu are sau nu a avut vreodată o altă locuinţă proprietate personală.

• Exemplu de calcul

Conform noii metode de calcul, nivelul creditelor si cel al ratelor lunare pot fi determinate cu usurinţă de orice solicitant.

Până în ianuarie 2019, calculul ratei lunare maxime varia de la o bancă la alta şi se realiza dupa formula:

Venit net - cheltuieli de subzistenţă - ajustări privind veniturile - ajustări de şocuri privind rata dobanzii, cursul de schimb valutar si venitul disponibil.

După 1 ianuarie 2019, singurul criteriu rămâne venitul net al consumatorului, iar rata lunară nu poate depăşi 40% la creditele în lei şi 20% la creditele în valută.

Sursă foto: BNR

Pentru un salariu de 1.346 lei net pe lună, rata lunară a creditului nu poate fi mai mare de 605 lei la achiziţionarea primului imobil, respectiv 538 lei dacă debitorul are deja în proprietate o locuinţă.

La un salariu mediu net de 3.000 lei, un debitor va avea rata maximă lunară de 1.200 lei pentru un credit standard sau 1.350 lei dacă este vorba de prima locuinţă. În aceste condiţii, valoarea maximă a creditului care poate fi accesată pentru acelaşi împrumut ipotecar pe o perioadă de 30 de ani este aproximativ 200.500 lei (42.200 euro) dacă este deja proprietar, respectiv 235.000 lei (49.500 euro) dacă este la primul imobil.

• Avantaje şi dezavantaje ale noului grad de îndatorare

• Avantaje

• Se va reduce mult birocraţia şi se simplifică sistemul de creditare;

• Orice persoană care va dori să acceseze un credit va putea calcula imediat ce sumă poate primi, ţinând cont că rata lunară nu are cum să depăşească pragul de 40% din venitul net;

• Nu se va mai aplica limita gradului de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de împrumuturi noi cu destinaţie persoane fizice, al fiecărui creditor;

• Din toate estimările, se pare că aceste reglementări vor avea un impact uşor pozitiv asupra creşterii economice;

• Se va reduce nivelul creditelor neperformante;

• Dezavantaje:

• Persoanele fizice se vor putea împrumuta cu mai puţin bani comparativ cu 2018.

• Concluzii

Conform noii limite de creditare, începând cu 1 ianuarie 2019, orice persoană fizică se va putea îndatora până la maxim 40% din venitul lunar net, atunci când accesează credite în lei şi până la 20%, când solicită un împrumut în valută.