GRECIA PE FAŢĂ ŞI PE DOS / GRECIA, DUPĂ ACORDUL CU CREDITORII INTERNAŢIONALI Siegfried Mureşan: "Multe dintre reforme nu aduc o povară sporită pentru greci"

Reporter: Cum apreciaţi acordul încheiat de Grecia cu partenerii europeni? Credeţi că va fi dus la bun sfârşit?

Siegfried Mureşan: Acordul dă Greciei posibilitatea de a se reforma, de a-şi redobândi competivitatea, lucru esenţial pentru ca, pe termen lung, Grecia să se poată întoarce la creştere economică, să genereze locuri de muncă, să recâştige încrederea investitorilor, să se poată finanţa independent, pe propriile picioare, pe pieţele internaţionale. De altfel, acordurile încheiate anterior cu alte state aflate în criză, precum Portugalia, Irlanda, Cipru, Spania pentru sistemul bancar, arată că aceste reţete funcţionează. Măsurile de consolidare fiscală coroborate cu reforme structurale au dus la încheierea cu succes a programelor de finanţare internaţionale pentru Irlanda şi Portugalia.

Aceste ţări au recâştigat încrederea investitorilor, se pot finanţa din nou la preţ foarte bun pe pieţele internaţionale. Cipru este la fel, pe un drum bun; Spania şi-a recapitalizat sistemul bancar, a implementat şi măsuri de reforme structurale şi este acum una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din zona euro. De altfel, anul acesta este prognozat să avem creştere economică în toate statele din zona euro, mai puţin în Grecia. Deci, aceste măsuri de depăşire a crizei au funcţionat în alte state şi au început să funcţioneze şi în Grecia în ultimii 2 ani, pe durata guvernului anterior, înainte ca guvernul Tsipras să vină la putere şi să promită oamenilor că Grecia va rămâne în zona euro, aşa cum majoritatea grecilor îşi doresc, fără însă a respecta regulile zonei euro, însă asta nu se poate, asta e populism să spui oamenilor că nu vei respecta niciunele din regulile unui club în care eşti membru. Ori, moneda întotdeauna se bazează pe încredere, iar moneda unică aduce cu sine drepturi şi obligaţii.

Reporter: În dezbaterea din Parlamentul European privind situaţia Greciei, au existat păreri care au apărat guvernul elen, spunând că nu este vina noului guvern că în ultimii 40 de ani nu s-au aplicat reformele. Care este opinia dumneavoastră?

Siegfried Mureşan: Este adevărat că toată datoria Greciei a fost acumulată de-a lungul ultimelor decenii. Clasa politică în ansamblu are o responsabilitate, acest lucru categoric nu poate fi negat, însă haideţi să vedem în ce stadiu a găsit Tsipras Grecia, în urmă cu 5 luni, când a venit la guvernare.

La începutul acestui an, prognoza de creştere economică pentru anul curent era de 2,5-2,9%. Todată, s-a estimat un excedent bugetar primar. După cinci luni de guvernare Tsipras, excedentul bugetar primar s-a transformat într-un deficit de mai mult de 2% din PIB, iar din creşterea economică nu a rămas nimic.

Este clar că recesiunea va fi mult mai adâncă anul acesta în Grecia, după ce a stat trei săptămâni cu băncile închise, cu o economie complet gripată, în care nu se fac plăţi.

Grecia era, ca şi celelalte state ale zonei euro, pe un drum bun, însă costul acestor cinci luni de guvernare Tsipras şi, în special, costul celor trei săptămâni în care băncile au fost închise, ca urmare a deciziei sale iresponsabile de a întrerupe negocierile la Bruxelles în luna iunie şi de a convoca un referendum cu o întrebare care, de altfel, nu era de actualitate, s-a mărit atât pentru poporul grec, cât şi pentru ceilalţi contribuabili europeni. Da, este o responsabilitate a clasei politice în ansamblu, dar costul a fost mărit într-un ritm accelerat în ultimele luni, din păcate.

O mare parte din măsurile de reformă asumate de guvernele anterioare au fost anulate de către guvernul Tsipras, pe de o parte, iar pe de altă parte, per ansamblu, sacrificiile făcute de poporul grec sunt supuse riscului de către acest guvern.

Reporter: De asemenea, în cadrul dezbaterii, s-a spus că nu s-au aplicat aceleaşi condiţii ca în Cipru, atunci când această ţară a avut nevoie.

Siegfried Mureşan: Până acum, ştim decizia de luni dimineaţă (n.r. 13 iulie), conform căreia dacă Grecia implementează un prim pachet de reforme, atunci încep negocierile între Grecia şi Mecanismul European de Stabilitate pentru un nou acord, ceea ce înseamnă un plan de finanţare în jur de 80 de miliarde de euro. În plus faţă de cele 240 de miliarde de euro puse la dispoziţie de creditorii internaţionali, prin primele două pachete de finanţare, acum Europa spune: suntem dispuşi să ajutăm cu încă 80 de miliarde de euro, dacă Grecia implementează un prim pachet de reforme, pe care l-a şi adoptat miercuri noapte (n.r. 15 iulie) în Parlament.

În următoarele săptămâni, va fi negociat un nou acord. În acest punct suntem acum. Avem decizia că vrem ca Grecia să rămână în zona euro, vrem să ajutăm în continuare Grecia, dar pentru asta şi Grecia trebuie să ia acele măsuri prin care redobândeşte competitivitatea, care reformează economia şi prin care recâştigă încrederea investitorilor.

Reporter: Alexis Tsipras este contestat acum de mulţi, inclusiv de membri Syriza. Cum apreciaţi comportamentul lui Alexis Tsipras în această perioadă? Dar al lui Yannis Varoufakis?

Siegfried Mureşan: Tsipras şi-a construit cariera politică pe neadevăruri, a spus oamenilor în campania electorală deja o serie de utopii, care era clar că nu sunt fezabile, nu respectau regulile din zona euro, nu aveau sens din punct de vedere economic. Acum, el nu şi-a asumat acest plan de reforme, a spus că a fost impus de creditorii internaţionali şi trebuie să-l implementeze fiindcă alternativa este mult mai proastă. Evident că alternativa este mult mai proastă şi Grecia a ajuns în situaţia gravă în care este din cauza lui. El nu şi-a asumat programul, el spune că îl implementează, deşi nu crede în el.

Întrebarea este dacă Tsipras mai are suficientă credibilitate politică şi internaţională să implementeze un pachet de reforme de o asemenea anvergură. El este un prim-ministru care a pierdut propria majoritate în Parlament - 38 de parlamentari de la propriul său partid, Syriza, nu au votat pachetul de reforme de miercuri seară- , care trebuie să reformeze ţara atât de profund, care a pierdut propria încredere în Parlament şi care spune că nu crede în aceste măsuri de reformă.

Nu ştiu dacă există şansa să demisioneze. Este evident că la Tsipras a existat întotdeauna o componentă ideologică. Eu, unul, am pretenţia că nu am nici o minte iraţională şi nici o minte de comunist, aşa că nu pot să mă pun în locul lui. Nu ştiu cum gândeşte un comunist, nu ştiu cum gândeşte un prim-ministru iresponsabil.

Lui Varoufakis i-am acordat mult prea multă atenţie de-a lungul ultimelor luni.

La întrebarea dacă un acord va fi mai uşor, după demisia lui, răspunsul este "Nu! Grecia trebuie să respecte condiţiile".

Toată situaţia între Grecia şi creditorii internaţionali este de o anvergură, de o seriozitate, de o gravitate care nu stau în motocicleta sau în cămaşa scoasă din pantaloni a lui Varoufakis şi nici în tezele sale agresive.

Nu poţi să-i numeşti "terorişti" pe cei care vor să te ajute.

Cel puţin de când nu mai este ministru, pentru mine, Varoufakis este irelevant. Nu bag în seamă nimic din ce spune, nu citesc nimic din ce scrie, chiar dacă o face în publicaţii serioase din Europa.

Reporter: Analişti şi comentatori susţin că programul impus de Europa Greciei este neacceptabil, că pune la îndoială suveranitatea ţării. Care este opinia dumneavoastră?

Siegfried Mureşan: Creditorii spun: suntem dispuşi să ajutăm Grecia şi poporul grec în continuare, însă avem nevoie de garanţii că aceşti bani vor fi primiţi înapoi. Grecia ia aceste măsuri. Parlamentul grec este suveran asupra deciziilor pe care le ia, deci nu este o pierdere de suveranitate, dar este normal ca cei care îţi dau bani să se asigure că îţi îmbunătăţeşti poziţia în viitor, că vei fi în poziţia de a rambursa datoria pe care ai făcut-o şi, pentru asta, aceste măsuri de reforme sunt de neocolit.

Reporter: Cum credeţi că Grecia va putea să susţină reformele cu noile măsuri impuse de creditori? Joseph Stiglitz a spus recent că măsurile de austeritate impuse de Troika au avut consecinţe catastrofice pentu Grecia.

Siegfried Mureşan: Este clar că pachetul este ambiţios. Sunt mult mai multe lucruri de făcut tocmai pentru că s-a pierdut timpul. Din ianuarie, nu s-a făcut nimic. Ar fi fost mult mai uşor ca din ianuarie să înceapă să implementeze reforme şi nu să ţină discursuri marxiste şi ideologice şi să piardă timpul cu un referendum care nu a adus nimic. Tsipras a cerut oamenilor să voteze "Nu" asupra unor condiţii pe care, în principiu, le-a acceptat acum, fiindcă erau lipsite de alternativă. Dacă ar fi fost serios, responsabil, lucrurile s-ar fi putut face mai puţin precipitat, cu o presiune mult mai mică, fiindcă aceşti oameni - factori de decizie, prim-miniştrii, miniştrii de finanţe -, care, pe lângă faptul că îl ajută cu bani veniţi din banii publici ai ţărilor lor, au lucrat în ultimele săptămâni non-stop pentru salvarea Greciei. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit sâmbătă, duminică, nopţi întregi pentru salvarea Greciei şi păstrarea sa în zona euro. Toată această muncă s-ar fi putut face într-un mod mult mai ordonat dacă Tsipras ar fi venit la masă, ar fi venit cu propuneri serioase începând din luna februarie.

Reporter: Datoriile Greciei cresc la peste 200% din PIB, în urma posibilului acord cu creditorii. Sunt grecii capabili să-şi achite datoriile sau vom asista la un haircut?

Siegfried Mureşan: Să nu uităm că, de-a lungul ultimilor ani, au fost îmbunătăţite condiţiile pentru rambursarea datoriilor. Duratele de rambursare au fost prelungite, dobânzile au fost reduse. Grecia este, în momentul de faţă, într-o poziţie în care trebuie să ramburseze creditorilor internaţionali dobânzi mult mai mici decât alte state, decât Spania, decât Portugalia, decât Irlanda. Realitatea este că o datorie publică de 180% din PIB este foarte mare, în special pentru o economie care nu este competitivă. Este o datorie greu de gestionat pentru o economie competitivă cum este a Japoniei, de exemplu, în care investitorii nu au pierdut încrederea şi pe care o împrumută la rate încă mici ale dobânzii.

În Grecia, s-au făcut deja reduceri ale poverii şi cred că vor fi făcute în continuare, însă trebuie văzut în ce măsură se pot face în zona euro prin respectarea tratatului, căci regulile în cadrul zonei euro sunt clare: fiecare trebuie să-şi plătească propria datorie. Acestea au fost condiţiile când s-a aderat la euro, când a fost înfiinţat euro.

Reporter: Există posibilitatea ca alte state din UE să considere Grecia un model şi să-i urmeze calea?

Siegfried Mureşan: Cred că datoria noastră, ca oameni politici la nivel european, este să împiedicăm tocmai contagiunea politică dinspre Grecia spre alte state. Cred că oamenii care ar fi fost tentaţi să voteze politicieni iresponsabili, populişti, comunişti, eurosceptici, antisistem, în urmă cu poate jumătate de an, văd că Tsipras, în mod evident, a înrăutăţit situaţia Greciei în şase luni de zile şi, de aceea, cred că oamenii se vor gândi de două ori înainte de a mai vota politicieni iresponsabili, populişti şi chiar comunişti.

Datoria noastră ca oameni politici la nivel european este să comunicăm oamenilor adevărul, să spunem cât de mult s-a înrăutăţit situaţia în cinci luni de guvernare aventurieră Tsipras. Da, acest guvern a câştigat alegerile legitim, dar datoria mea ca om politic de dreapta este să spun oamenilor adevărul, să spun oamenilor de ce cred că aceste reţete nu sunt bune şi să încerc să previn ca oamenii să voteze politicieni iresponsabili la următoarele alegeri, în state precum Portugalia, Spania, Irlanda la primăvară.

Reporter: Care este cel mai bun scenariu în momentul de faţă pentru soluţionarea situaţiei din Grecia?

Siegfried Mureşan: Să implementeze măsurile de reformă.

Multe dintre reforme nu aduc un cost în sine, o povară sporită pentru poporul grec, ci aduc o reformare a administraţiei publice, o mai bună colectare a taxelor.

Dacă până acum nu ţi-ai plătit taxele, atunci s-a făcut fraudă fiscală, iar de mâine ai o autoritate fiscală care colectează taxele cu rigurozitate. Evident că îţi rămâne mai puţin ţie la dispoziţie, ca întreprinzător, ca persoană privată, dar asta este starea normală - taxele trebuie plătite. Dacă, până acum, nu au fost plătite fiindcă administraţia publică nu le-a colectat, nu a fost normal.

Aceste măsuri de reformă structurală nu au efecte negative asupra oamenilor sau asupra economiei. Unele au, dar mi se pare că o mai bună colectare, plata taxelor, plata impozitelor sunt măsuri de care este nevoie. Sunt universităţi în Grecia la care studenţii primesc zilnic o masă de prânz gratuită. E bine, e frumos, dar noi nu avem asta la universităţile noastre şi nici în alte state pe unde am fost nu am văzut să existe un prânz gratuit de la universitatea de stat pentru toţi studenţii. Sigur că vreau să existe cât mai multe gratuităţi, dar nu e acesta rolul statului şi nu ne putem permite.

Reporter: Ce şanse sunt pentru propagarea curentului "Syriza" în Europa? Ce şanse are "Podemos" în Spania?

Siegfried Mureşan: Cred că, în ultimele săptămâni, şansele au scăzut considerabil. Oamenii vor vedea că astfel de politicieni iresponsabili duc ţările pe marginea prăpastiei şi se vor gândi de două ori înainte să dea votul lor la astfel de partide în viitor.

Reporter: Ce şanse sunt să vedem un "Brexit"?

Siegfried Mureşan: Nu văd nicio legătură între situaţia actuală din Grecia şi situaţia din Marea Britanie. Primul ministru David Cameron, după ce a câştigat în mod convingător alegerile parlamentare, a propus organizarea unui referendum privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. După alegeri, cred că trebuie să spună britanicilor adevărul şi anume că apartenenţa lor la UE este în beneficiul Marii Britanii, al populaţiei, al economiei, al întreprinderilor, al sectorului bancar, al tuturor. Trebuie să reducă dezbaterea de la una emoţională, a ultimelor luni, la una pragmatică, să pună întrebarea: este interesul fundamental al Marii Britanii să rămână în UE? Răspunsul meu este că "da". La întrebarea "Poate UE să fie îmbunătăţită?", evident că răspunsul este "Da", prin reducerea birocraţiei, evaluarea tuturor normelor legislative. Toate măsurile legislative pe care UE le-a luat au fost necesare, dar trebuie văzut dacă mai corespund nevoilor prezentului şi viitorului. Dacă o lege e oarecum expirată, atunci fie trebuie actualizată, fie eliminată.

Cred că modul în care UE funcţionează poate fi îmbunătăţit. Dar dacă David Cameron va avea de gând să pună în discuţie drepturi fundamentale, cum este dreptul la liberă circulaţie, dobândite cu greu în Europa de-a lungul ultimilor ani şi prin sacrificii inclusiv pentru poporul nostru prin aderarea la UE - nu va găsi parteneri. Dacă va vrea să reducă UE la o zonă de liber schimb, la o zonă economică, atunci nu va găsi parteneri în oameni ca mine, în proeuropeni.