Fondul Proprietatea (FP) susţine tranzacţionarea transparentă, în mediul bursier, a întregii cantităţi de gaze disponibile pentru industrie, ne-a declarat, ieri, Greg Konieczny, managerul Fondului. "Am susţinut transparenţa completă a pieţei de electricitate, care nu este cu mult diferită de cea de gaze", a subliniat domnia sa.
În prezent, ANRE (reglementatorul pieţei) obligă producătorii şi furnizorii de gaze să tranzacţioneze 35% din totalul cantităţilor în mediu bursier (pe platformele OPCOM şi BRM sau prin licitaţii publice). Acest procent urmează să scadă începând de anul viitor, iar obligativitatea tranzacţionării să dispară începând din 2018. Pe piaţa de energie, este obligatorie tranzacţionarea pe OPCOM a tuturor cantităţilor disponibile.
Gradul de transparenţă de pe piaţa autohtonă de gaze a fost aprig dezbătut la finele anului trecut, când Guvernul a ales să nu dispună obligativitatea tranzacţionării tuturor cantităţilor, pe modelul aplicat pieţei de energie. Autorităţile şi ANRE au ales transparenţa parţială pe motiv că populaţia riscă să rămână fără gaz din producţia internă pe vârfurile neprevăzute de consum.
Întrebat cum comentează situaţia din piaţa gazelor, Greg Konieczny ne-a răspuns: "Cred că o parte importantă a producţiei de gaze trebuie vândută transparent ca să ai un semnal de preţ corect. Mai târziu, după ce operatorii se vor obişnui cu sistemul, se poate renunţa la această soluţie. Important este să ai un semnal de preţ corect".
În opinia oficialului FP, transparenţa şi semnalul de preţ corect sunt importante pentru procesul de liberalizare. Domnul Konieczny ne-a precizat: "În opinia mea, acum este momentul perfect ca România să liberalizeze complet piaţa.
Preţurile scad pe piaţa internaţională. Oamenii se vor obişnui cu piaţa liberă a gazelor, aşa cum s-au obişnuit şi cu cea a petrolului. Atragerea de investiţii în domeniu nu se poate face dacă gazul nu va fi tranzacţionat liber".
Analiştii Franklin Templeton Investment Management, administratorul FP, susţin că preţurile actuale internaţionale ale ţiţeiului nu sunt sustenabile şi preconizează o stabilizare a cotaţiilor în jurul valorii de 85 de dolari pe baril, ne-a mai declarat Greg Konieczny, care a ţinut să precizeze: "Istoria ne arată că au mai fost astfel de fluctuaţii pe piaţa petrolului. Acestea sunt trecătoare şi este normal ca operatorii să-şi reducă investiţiile când coboară puternic cotaţiile"
În opinia managerului FP, independenţa energetică a României este o strategie sănătoasă ce poate fi atinsă cu resursele şi potenţialul ţării noastre. Domnul Konieczny atrage atenţia că a sosit momentul ca autorităţile să adopte o strategie de dezvoltare economică, integrată cu noua strategie energetică şi să ia în considerare şansa pe care România o are de a se transforma rapid în hub energetic regional.
Domnia sa ne-a explicat: "Marea oportunitate a României este să fie hub energetic al regiunii întrucât are un mix energetic bun şi o locaţie bună. Astfel, România va putea atrage mai mulţi investitori. Dar ca să valorifice oportunitatea, ţara are nevoie de o strategie economică şi energetică în acest sens, pe termen lung, care să fie respectată de toate guvernele şi partidele politice. Aşa va atrage investitori în domeniul energetic şi poate dezvolta şi interconexiunile cu statele vecine".
Oficialul FP crede că politicienii sunt pregătiţi să ia astfel de decizii la unison, indiferent din ce partid fac parte, mai ales că recent au agreat asupra alocărilor bugetare pentru industria de apărare. "Important este să asculte şi vocea mediului de afaceri, a companiilor din energie, dar şi cea a industriei. Strategia industrială este foarte importantă ca să vezi cum dezvolţi sectorul energetic şi pentru cine mai produci gaze şi electricitate", a completat Greg Konieczny.
FP a insistat ca societăţile energetice în care este acţionar minoritar semnificativ să se eficientizeze şi să aibă management profesionist. Managerul Fondului ne-a spus că a remarcat progresele făcute de autorităţi în acest sens dar susţine că încă mai sunt multe lucruri de făcut: "Implementarea managementului profesionist şi a principiilor guvernanţei corporative s-a făcut inegal. În unele companii de stat, avem îmbunătăţiri ale rezultatelor financiare. Procesul va continua, dar nu ştiu în ce ritm".
În viziunea sa, consumul de energie nu va creşte semnificativ în următorii zece ani, iar timpul marilor investiţii a trecut. Producătorii autohtoni de energie trebuie să evalueze mai degrabă necesarul de retehnologizare şi reducerea costurilor decât construcţia de grupuri noi de mari dimensiuni.
"România are nevoie acum să-şi identifice unităţile de generare ce trebuie înlocuite sau modernizate. Odată aceste priorităţi definite, poţi determina şi necesarul investiţional. În multe cazuri, modernizarea poate fi eficientă, cu rezultate imediate", consideră Greg Konieczny.
Despre Compexul Energetic Oltenia, managerul FP susţine că nu are o situaţie simplă: "În companie, sunt unităţi eficiente amestecate cu unele ineficiente. Este clar că piaţa actuală nu-l poate integra aşa şi că dispune de unităţi vechi ce pot fi închise. Programul de eficientizare trebuie să continue în companie".
Întrebat dacă se va concretiza parteneriatul Complexului cu o firmă din China pentru construcţia unui grup nou la Rovinari, Greg Konieczny ne-a spus că există această posibilitate: "Dacă sunt în «curtea» Complexului Oltenia, atunci unitatea chinezilor va lua locul unor grupuri ale societăţii, dacă ei vor vinde energia pe piaţă internă. Nu am cunoştinţă de existenţa unei înţelegeri conform căreia chinezii să exporte toată energia de la viitorul grup".
• Studiu A.T. Kearney: "Subvenţiile şi ineficienţa scumpesc energia cu 25%"
În lipsa unei abordări proactive din partea Guvernului, cererea de energie electrică din România este de aşteptat să stagneze până în 2025 (cu o creştere mai mică de 1% pe an), arată un studiu realizat de A.T. Kearney, la solicitarea FP. "Pentru a creşte cererea, economiile de succes îşi construiesc sistemul energetic pe un plan competitiv de dezvoltare a industriei, însă acesta lipseşte în România. Sectorul energetic este critic pentru dezvoltarea viitoare a României, având impact asupra unei plaje largi de părţi interesate: gospodării, industrie, companii de generare a energiei electrice, investitori etc", arată studiul prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă.
România are suficientă capacitate de producţie pentru a satisface cererea prognozată până în 2025, dar funcţionează cu costuri ineficiente, stipulează documentul, care precizează că, în prezent, preţul energiei electrice este distorsionat de subvenţii şi de ineficienţele sectorului de producţie al energiei electrice. Un preţ considerat corect al energiei ar fi de circa 35 de euro/MWh, în loc de 43,9 euro/MWh cât este în prezent, mai precizează studiul.
"Estimările arată că aceste subvenţii şi ineficienţe (precum costul de exploatare al cărbunelui, supracompensarea energiilor regenerabile) conduc la o creştere a costului energiei cu aproximativ 24% pentru economia ţării", afirmă specialiştii A.T. Kearney.
Integrarea recentă a pieţei de energie electrică din România cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia aduce atât provocări, cât şi oportunităţi. "Pe de-o parte, România va fi provocată să elimine treptat unităţile sale ineficiente, generând costuri irecuperabile. Pe de altă parte, se poate profita de această oportunitate pentru remodelarea parcului de capacităţi de producţie în vederea propulsării României către poziţia de exportator net competitiv," explică Michael Weiss, Partener la firma de consultanţă A.T. Kearney.
• Supracompensare în regenerabile
Pe baza costului prognozat în funcţie de sursa de energie, compania estimează că sursele regenerabile vor fi cele mai atractive pentru investitori până în 2025, dacă se păstrează nivelul actual de subvenţionare. Cu toate acestea, schema de suport oferă deja supracompensare şi ar trebui revizuită pentru a minimiza riscul investiţiilor oportuniste şi împovărarea consumatorilor, conform sursei citate. Cu niveluri de suport corect dimensionate, energiile regenerabile, în special biomasa, pot juca un rol importat în creşterea eficienţei costurilor în sectorul energetic.
În plus, unităţile de mici dimensiuni, cu generarea şi consumul integrate local (ex: panouri solare, biomasă pentru consum propriu) sunt o soluţie mai potrivită decât unităţile de producţie mari (ex: cărbuni, nucleare) pentru a îndeplini criteriile investitorilor şi cererea sistemului energetic, având o flexibilitate mai ridicată şi costuri de reţea mai reduse, mai precizează studiul.
• Gitenstein: "Construcţia unităţilor 3 şi 4 are mai puţin sens decât conducta care va aduce gazul din Marea Neagră"
Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă are mai puţin sens decât cel al conductei care să transporte gaz din Marea Neagră în restul Europei, prin România, a declarat, ieri, Mark Gitenstein, membru în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea şi fost ambasador al SUA.
Domnia sa a explicat: "Eu nu cred că România nu mai are nevoie de investiţii în energie. Problema este ce investiţii mai trebuie făcute. După ce am citit raportul AT Kearney, Cernavodă are mult mai puţin sens pentru mine decât înainte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Transgaz şi la construcţia unei conducte care să lege gazul de la Marea Neagră de restul Europei, unde în mod clar există o cerere uriaşă, cel puţin ca alternativă la gazul rusesc, acest lucru are sens".
Oficialul FP susţine că este nevoie de transparenţă în schemele de reglementare, dar şi de predictibilitate pentru ca ţara noastră să atragă mai multe investiţii.