Guverne fără cuvânt: deficit de 5,68% la finalul anului 2023, în loc de 4,4%

Guvernările Ciucă şi Ciolacu nu au reuşit anul trecut să respecte legea bugetului de stat aprobată în decembrie 2022, act normativ întocmit de coaliţia de guvernare PSD-PNL şi care prevedea majorarea cheltuielilor bugetare, dar şi o creştere considerabilă a veniturilor la bugetul de stat prin prisma combaterii de către funcţionarii ANAF a evaziunii fiscale, care depăşeşte anual 10 miliarde euro, conform declaraţiilor făcute în septembrie 2023 de premierul Marcel Ciolacu.

Când mai erau două luni până la rotativa guvernamentală programată pentru luna mai, membrii guvernului Ciucă au constatat că Ministerul Finanţelor se confruntă cu un deficit de încasare de aproape 4,7 miliarde lei, ce risca să depăşească până la finalul anului trecut 40 miliarde lei, prin prisma creşterii necontrolate a cheltuielilor bugetare. De aceea, de la finalul lunii aprilie şi până la mijlocul lunii iunie, când guvernarea a fost preluată de premierul Marcel Ciolacu, liderii coaliţiei PSD-PNL au discutat mai multe măsuri privind reducerea cheltuielilor bugetare pentru menţinerea în ţinta de deficit stabilită cu Comisia Europeană.

Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar Ciolacu şi Ciucă au fost nevoiţi să cedeze, în aceeaşi perioadă, în faţa angajaţilor din Educaţie, care au suspendat anul şcolar solicitând noi creşteri salariale. Acestora li s-au adăugat şi angajaţii din Sănătate, iar ulterior, în luna august, şi cei din Ministerul Finanţelor, care au cerut şi ei condiţii de lucru mai bune şi noi măriri salariale.

Peste toate aceste măriri salariale s-a adăugat şi cheltuiala neprevăzută cauzată de falimentul companiei Euroins România, faliment constatat de ASF la jumătatea lunii martie 2023, instituţie care, deşi avea semnale privind situaţia financiară negativă a respectivei firme, nu a dispus măsurile necesare pentru redresarea acesteia.

În tot acest context financiar dificil, guvernul Ciolacu a trebuit să facă un adevărat slalom printre revendicări pentru a ţine deficitul bugetar sub control, introducând măsuri fiscale care, din păcate, au impact negativ asupra mediului de afaceri, şi negociind cu Comisia Europeană noua ţintă de deficit bugetar pentru anul 2023, care, în loc de 4,4%, trebuia să devină 5,5%.

Deşi Bruxelles-ul a fost de acord cu solicitarea guvernului de la Bucureşti, anul financiar s-a soldat cu un deficit de 5,68% din PIB, potrivit execuţiei bugetare prezentată de Ministerul Finanţelor în 31 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă un minus de 89,9 miliarde lei, cu 9,1 miliarde lei mai mult decât în anul 2022.

Pe tot parcursul anului trecut, BNR a menţinut aceeaşi rată a dobânzii de politică monetară, şi anume 7% pe an, în timp ce datele INS au arătat că inflaţia s-a redus constant în 2023, înregistrându-se, la finalul lunii decembrie, o rată de 6,6%, cu o medie anuală de 10,4%, cu 0,6% mai mare faţă de cea prognozată de Comisia Europeană pentru anul trecut (9,8%). Comisia Europeană a virat, pe parcursul anului trecut, banii pentru primele două cereri de plată din PNRR, fapt care a făcut ca suma alocării primite deja de la Bruxelles, cu tot cu avansurile plătite, să depăşească 10 miliarde euro. Mai mult, Guvernul a trimis la finalul anului şi a treia cerere de plată, în valoare de peste 3 miliarde euro.

Pe plan politic am înregistrat prima rotativă guvernamentală din istoria ţării, PSD şi PNL preluând în acest sens exemplele de bună practică de la Bruxelles, în ciuda scandalurilor care au zdruncinat guvernul Ciolacu în a doua jumătate a anului, scandaluri dintre care cele mai importante au fost azilele groazei de la Voluntari, explozia de la Crevedia şi incendiul de la Ferma Dacilor.

În ciuda acestor evenimente tragice, anul trecut s-a încheiat cu o veste bună, venită în 30 decembrie de la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene: România, va fi primită alături de Bulgaria, în 31 martie 2024, în spaţiul Schengen, cu frontierele maritime şi aeriene.

• Creşterea deficitului bugetar - o constantă din primele luni ale lui 2023

Primele două luni ale lui 2023 s-au soldat cu un deficit bugetar de 1,07% din PIB, respectiv 17,04 miliarde lei, mai mare decât deficitul bugetar de 0,75% din PIB înregistrat în primele două luni ale anului 2022. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor la finalul lunii martie, deficitul pe primele două luni din 2023 a fost cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Primul semnal major că economia naţională este în suferinţă a fost înregistrat la finalul lunii aprilie 2023, când Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pe primul trimestru, execuţie care arăta un deficit de 1,42% (22,75 miliarde lei) din PIB. La acea vreme, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor din guvernul Ciucă, afirma că valoarea impozitelor şi taxelor neîncasate în primul trimestru al anului s-a ridicat la 4,7 miliarde lei, ceea ce ar fi însemnat o gaură la buget de circa 20 de miliarde lei pe întregul an, în condiţiile în care trendul de încasare a taxelor din primele trei luni s-ar fi menţinut până la finalul lui 2023. Ulterior, în luna iunie, estimările prevedeau un deficit de încasare între 20 şi 40 miliarde lei.

Pentru a reduce acest deficit prognozat, la începutul lunii aprilie premierul Nicolae Ciucă a anunţat reducerea cheltuielilor publice la nivelul administraţiei centrale şi locale şi a cerut ANAF să acţioneze în zona marilor contribuabili, unde ar fi fost identificate probleme în colectarea impozitelor şi taxelor, solicitare care a iscat nemulţumirea mediului de afaceri privat ai cărui reprezentanţi au declarat că problema se află în curtea companiilor de stat.

Pentru a acoperi o parte din deficitul înregistrat la veniturile bugetare, Guvernul a decis, în 20 aprilie, suplimentarea sumei ce poate fi obţinută prin programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN). Prin actul normativ adoptat a fost modificată suma maximă de 56 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, cu valoarea de 62 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, pentru acoperirea necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada aprilie 2023 - decembrie 2024.

Măsurile luate de Guvern în timpul primăverii nu au putut opri, însă, trendul pe care se afla deficitul bugetar, iar acest lucru s-a văzut în execuţia bugetară pe primele cinci luni ale anului 2023, când s-a înregistrat un deficit de încasare de 8,9 miliarde lei, numai la ANAF. În acest context, Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, şi-a înaintat demisia în 30 mai, iar Bogdan-Lari Mihei - preşedintele Autorităţii Vamale Române - a fost demis în aceeaşi zi.

Pentru echilibrarea bugetului de stat, Guvernul a fost nevoit să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit austeritatea în sistemul bugetar, reducând drastic unele capitole de cheltuieli publice şi îngheţând salariile bugetarilor.

Potrivit actului normativ, pentru restul anului 2023, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au fost obligaţi să reducă cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei. O altă măsură stabilea suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, până la 31 decembrie 2023. OUG prevedea şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Cu toate aceste măsuri impuse, Guvernul nu a stopat creşterea deficitului bugetar, care la finalul primului semestru din 2023 a ajuns la 2,32% din PIB.

• ASF şi falimentul Euroins

Peste situaţia de mai sus a intervenit şi un adevărat tsunami în piaţa asigurărilor în 17 martie 2023, când ASF a anunţat decizia privind retragerea autorizaţei de funcţionare a societăţii Euroins România, în urma constatării indiciilor stării de insolvenţă a companiei. Potrivit ASF, compania de asigurări nu deţinea capitalul de solvabilitate (SCR) necesar, în valoare de 2,19 miliarde lei, şi nici fondurile pentru acoperirea MCR, în cuantum de 1,75 miliarde lei. În urma scandalului declanşat de insolvenţa Euroins, companie ce emisse 2,76 milioane de poliţe RCA active, parlamentarii opoziţiei politice au soliciat demiterea întregii conduceri a ASF, instituţie care a asistat impasibilă în ultimii şapte ani la falimentele Carpatica, Astra Asigurări, City Insurance şi Euroins. De altfel, întreaga echipă de conducere a fost nevoită, în 20 martie, să ofere explicaţii în faţa membrilor Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat. Nicu Marcu, preşedintele ASF, a dat vina pe unele lacune legislative şi pe cooperarea slabă a Consiliului Concurenţei, în timp ce Cristian Roşu - vicepreşedintele ASF pentru piaţa asigurărilor - a spus că falimentul Euroins este ceva ce se întâmplă oricând în activitatea unei companii, mai devreme sau mai târziu, că acest eveniment face parte din regulile economiei de piaţă. În urma audierilor din Parlament a reieşit că statul va fi obligat să onoreze cereri de despăgubire în cazul Euroins în valoare totală cuprinsă între 250 milioane euro şi 350 milioane euro, despăgubiri care vor fi plătite de Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Despăgubirile ar fi însă mult mai mari, între 440 milioane şi 500 milioane euro, potrivit raportului de audit întocmit de EIOPA.

Pentru protejarea asiguraţilor, ASF a iniţiat, anul trecut, două proiecte de acte normative privind plafonarea preţurilor RCA, acte ce au fost aprobate de guvernul Ciucă şi ulterior de guvernul Ciolacu.

La finalul lui 2023, cei responsabili de falimentele din piaţa de asigurări nu au mai primit din partea Parlamentului o reînnoire a mandatelor în fruntea ASF, instituţie care acum are o nouă echipă de conducere, sub îndrumarea preşedintelui Alexandru Petrescu.

• ANPC a dat iama în sistemul bancar

Deşi sistemul bancar a reprezentat în tot acest context financiar o oază de stabilitate la care Guvernul a apelat ori de câte ori a avut nevoie de finanţarea cheltuielilor bugetare, băncile au fost luate cu asalt, în cursul lunii mai, de comisarii ANPC, care au decis, prin ordinele preşedintelui Horia Constantinescu, sancţionarea a 19 bănci cu câte 50.000 lei fiecare, pentru practici comerciale înşelătoare cu privire la modul de calcul al ratelor la creditele bancare pe termen lung. Mai mult, Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, a emis ordin pentru fiecare bancă în vederea emiterii de noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului. Băncile sancţionate de ANPC au contestat în instanţă procesele-verbale emise de instituţia publică şi ordinele preşedintelui Horia Constantinescu, multe dintre aceste ordine fiind deja suspendate de instanţele de contencios administrativ-fiscal până la judecarea fondului.

• Greva din Educaţie a zdruncinat clasa politică

Măsurile luate de Guvern pentru ţinerea sub control a deficitului bugetar au iscat, în cursul lunii mai, ample proteste din partea sindicatelor care îi reprezintă pe funcţionarii publici şi pe angajaţii din Sănătate şi din Educaţie. Nemulţumiţi de faptul că, de foarte mulţi ani, partidele politice care au guvernat România nu au respectat pactul politic prin care stabiliseră să aloce 6% din PIB pentru Educaţie, dar şi prin prisma salariilor mici mai ales la profesorii debutanţi, sindicatele din învăţământ au declanşat în 22 mai o grevă generală care a dus la schimbarea datelor înscrierii şi susţinerii examenelor de Bacalaureat şi a Evaluărilor Naţionale, grevă care a continuat şi la începutul lunii iunie, deşi Guvernul a adoptat un act normativ privind o creştere etapizată a salariilor cadrelor didactice. Protestul respectiv a dus la amânarea rotaţiei guvernamentale, astfel că Marcel Ciolacu s-a văzut nevoit să aştepte încetarea grevei din Educaţie, pentru a deveni premier în locul lui Nicolae Ciucă. Pentru a-i linişti pe profesori şi pentru a-i determina să suspende acţiunea de protest, guvernul Ciucă a adoptat mai multe acte normative prin care a stabilit nivelul de salarizare a profesorilor debutanţi, majorarea salariilor personalului didactic şi ale personalului didactic auxiliar, precum şi o grilă de salarizare în sistemul Educaţiei care va intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

În urma adoptării acestor acte normative, profesorii au suspendat greva şi au avut loc Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenele de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu.

După încetarea grevei cadrelor didactice, a avut loc, în 15 iunie, rotativa guvernamentală, guvernul Ciolacu înlocuind Cabinetul Ciucă, potrivit acordului coaliţiei de guvernare semnat în noiembrie 2021, dar după ce, în prealabil liderii coaliţiei PSD-PNL au decis eliminarea de la guvernare a celor de la UDMR. Astfel, Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru, Nicolae Ciucă a ajuns preşedintele Senatului, iar UDMR a trecut în opoziţie alături de USR, AUR, Forţa Dreptei şi Reper.

La câteva zile după învestire, guvernul Ciolacu a primit o veste bună în 21 iunie 2023, când OMV şi Romgaz au anunţat aprobarea planului de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, din zona offshore din Marea Neagră. Potrivit planului de exploatare, OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia efectivă de de gaze naturale va începe în 2027, iar atunci ţara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani.

• Azilele groazei şi tragedia de la Crevedia - bornele din primele două luni ale guvernării Ciolacu

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe jurământul semnat în 15 iunie 2023 la Cotroceni de noua echipă guvernamentală că Executivul a fost zguduit în prima lună de guvernare de scandalul "azilelor groazei", care a dus la demisia miniştrilor Gabriela Firea şi Marius Budăi, indicaţi de opoziţia politică drept principalii responsabili pentru inactivitatea instituţiilor statului în cazul relelor tratamente aplicate bătrânilor din cele trei centre de îngrijire a persoanelor vârstnice şi nu numai aflate pe raza oraşului Voluntari, judeţul Ilfov. Întreaga tragedie a ieşit la lumină în 4 iulie 2023, când procurorii DIICOT au descins în trei cămine de asistenţă socială - "Armonia", "Sfântul Gabriel cel Viteaz" şi "Casa Cora" - din oraşul Voluntari. În urma efectuării percheziţiilor au fost reţinuţi 26 de suspecţi, care, potrivit DIICOT, constituiseră o reţea infracţională ce a aplicat rele tratamente şi chiar tortură pentru 98 de persoane aflate în respectivele centre de îngrijire. Conform procurorilor, prejudiciul total a fost estimat la 5,2 milioane lei. În urma descoperirii acestor cazuri, Guvernul a dispus controale la nivel naţional care au scos la iveală 51 de centre neautorizate şi care au dus la suspendarea activităţii în 110 centre de asistenţă socială din cele 5.197 de centre care furnizează servicii sociale în ţara noastră.

Cu o zi înainte de descinderea procurorilor DIICOT în Voluntari, Eduard Hellvig demisiona din funcţia de director general al SRI, fără ca demisia acestuia să aibă vreo legătură cu ceea ce se întâmplase în Voluntari. După demisia sa, au urmat demisiile "de onoare" ale lui Marius Budăi şi Gabrielei Firea, din funcţiile de ministru al Muncii, respectiv ministru al Familiei.

Scandalul de la Voluntari a fost urmat la finalul lunii august de tragedia de la Crevedia, cauzată de explozia de la o staţie GPL care funcţiona ilegal. În urma deflagraţiei au decedat în totaal şase persoane şi au fost rănite 52 de persoane, iar cercetările au scos la iveală corupţia din interiorul statului român şi ineficienţa activităţii unor instituţii publice care trebuie să se ocupe de controlul şi de supravegherea companiilor ce îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare economice. În urma tragicului incident care a avut loc în 26 august, au fost distruse mai multe case, au decedat două persoane şi au fost înregistraţi 58 de răniţi, din care 12 foarte grav, o parte dintre aceştia fiind transferaţi la spitalele din Belgia, Germania, Norvegia, Austria şi Italia. Ulterior, la lista deceselor s-au mai adăugat încă patru persoane dintre răniţii grav, care se aflau intubaţi în secţiile ATI ale spitalelor din Bucureşti. Din totalul persoanelor rănite, 43 sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne - 39 pompieri, doi poliţişti şi doi jandarmi. În urma acestei tragedii, premierul Marcel Ciolacu a dispus verificarea tuturor staţiilor GPL din ţară, acţiune care a dus la constatarea a peste 2.000 de deficienţe şi aplicarea unor amenzi contravenţionale care s-au ridicat în total la peste 1,3 milioane de euro.

• Mediul privat de afaceri, obligat să suporte nechibzuinţa Guvernului în privinţa cheltuielilor bugetare

Luna august a scos la iveală modul defectuos în care autorităţile centrale au gestionat bugetul public. Astfel, publicarea execuţiei bugetare pentru primele şapte luni din 2023 a arătat că Guvernul se confrunta cu un deficit bugetar de 2,43% din PIB, care ne scotea practic de pe traiectoria atingerii, la finalul anului, a ţintei de deficit de 4,4% din PIB convenită anterior cu Comisia Europeană. Pentru a nu pune în pericol fondurile europene alocate ţării noastre, Cabinetul Ciolacu a finalizat în cursul lunii august şi în prima jumătate a lunii septembrie un set de măsuri fiscale şi o reformare a sistemului public, pe care le-a discutat la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene.

Numai că măsurile gândite pentru reformarea şi restructurarea sistemului publice au iscat controverse, iar angajaţii ANAF şi funcţionarii din administraţia publică locală au protestat în faţa sediului Guvernului solicitând să fie analizată situaţia pe fiecare autoritate şi fiecare instituţie publică înainte de anularea unor posturi vacante şi de comasarea unor instituţii.

Ameninţat de Comisia Europeană cu tăierea alocărilor din fondurile UE, guvernul Ciolacu a fost nevoit, după ce a moşit în tot sezonul estival proiectul de lege privind noile taxe şi impozite, să meargă cu el în Parlament. Potrivit legii asumate de prim-ministrul Marcel Ciolacu în 26 septembrie în Parlament, taxarea băncilor se modifică astfel încât acestea vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Totodată, companiile mari, cu cifre de afaceri care depăşesc 50 milioane euro, vor fi nevoite să plătească un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă impozitul plătit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal şi modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Mai mult, actul normativ modifică şi taxarea microîntreprinderilor, respectivii agenţi economici fiind nevoiţi să achite, de la 1 ianuarie 2024, următoarele impozite pe profit: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară anumite activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice. Guvernul a decis limitarea aplicării facilităţii fiscale acordate angajaţilor din sectorul IT&C până la 31 decembrie 2028 inclusiv, precum şi a facilităţilor fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară. Mai mult, angajaţii din respectivele sectoare de activitate vor plăti şi contribuţiile CASS. În ceea ce priveşte taxarea muncii, legea asumată în Parlament de Guvern stabileşte impozitarea cu 10% - pentru CASS - a bonurilor de masă şi voucherelor de vacanţă acordate angajaţilor.

În urma modificării Codului Fiscal, reprezentanţii Executivului au afirmat că vor încheia anul bugetar 2023 cu un deficit de 5,5%, spre deosebire de 4,4% asumat în 2020 în discuţiile cu Comisia Europeană. În acest sens, Guvernul a primit o gură de oxigen de la Comisia Europeană, care a decis aprobarea celei de-a doua cereri de plată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi virat statului român cele 2,76 miliarde euro, reprezentând suma solicitată de Executiv.

Din păcate pentru Cabinetul Ciolacu, în ciuda noilor măsuri fiscale, situaţia financiară pentru trimestrul al III-lea publicată de Ministerul Finanţelor în luna octombrie arăta un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, mai mare cu 0,6% din PIB faţă de deficitul de 41,70 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Iar acest deficit a atins la finalul anului 2023 borna de 5,68%, adică minus 89,9 miliarde lei încasaţi la bugetul de stat.

• Zelenski - în România, Cîţu - anchetat de DNA

În octombrie 2023, la peste un an şi jumătate de la declanşarea ilegală de către Federaţia Rusă a agresiunii din Ucraina, am consemnat prima vizită în ţara noastră a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a ajuns la Bucureşti, după ce în toată această perioadă a vizitat toată Uniunea Europeană, Marea Britanie şi SUA. Deşi ţara noastră a fost ultimul stat UE vizitat de preşedintele ucrainean de la începutul războiului încoace, Volodimir Zelenski şi omologul său Klaus Iohannis au semnat în 10 octombrie 2023 o declaraţie comună în care se arată că relaţiile dintre Ucraina şi România se vor dezvolta pe baza unui Parteneriat Strategic, că va fi majorată cantitatea de cereale ucrainene tranzitate prin România de la 2 milioane tone la 4 milioane tone pe lună, că piloţii ucraineni vor fi antrenaţi în centrul de instruire din ţara noastră pentru a manevra avioanele de luptă F-16, că este necesar ca românii din Ucraina să se bucure de acelaşi tratament din partea autorităţilor de la Kiev ca ucrainenii din ţara noastră în privinţa respectării drepturilor şi că guvernul de la Kiev şi cel de la Bucureşti vor rezolva problema distincţiei artificiale dintre limba română şi aşa-zisă limbă "moldovenească".

La o lună după vizita lui Zelenski, scena politică românească a fost zguduită, când Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Parlamentului şi preşedintelui Klaus Iohannis aprobarea urmăririi penale a fostului premier Florin Cîţu şi a foştilor miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă pentru abuz în serviciu în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid, pentru un prejudiciu estimat la un miliard de euro prin prisma achiziţionării unei cantităţi de vaccin mai mare decât era necesar în realitate. Fostul premier Florin Cîţu şi-a pierdut imunitatea parlamentară în 29 noiembrie, după ce plenul Senatului a aprobat solicitarea DNA referitoare la începerea urmăririi penale pe numele actualului senator liberal. Cu două zile înainte, preşedintele Klaus Iohannis a dat curs noiembrie solicitării Parchetului General şi a dat liber declanşării urmăririi penale pentru cei doi foşti miniştri ai Sănătăţii. Ulterior, la finalul lunii decembrie, a fost pus sub urmărire penală în acelaşi dosar şi Andrei Baciu, fost secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, care a demisionat din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

• Guvernul aprobă venituri bugetare mai mari, nerealiste în opinia Consiliului Fiscal

Luna decembrie ne-a adus adoptarea de către Parlament, înainte de Sărbătorile de Iarnă, a bugetului de stat pentru anul 2024, care prevede o creştere a Produsului Intern Brut cu 3,4% şi un deficit bugetar cash de 5%. Potrivit actului normativ adoptat de Parlament, Produsul Intern Brut va ajunge la finalul anului 2024 la 1734 miliarde lei, câştigul salarial mediu brut lunar luat în calculul bugetului de stat fiind de 4.733 lei. Veniturile bugetului de stat (exclusiv) sunt programate să crească în 2024 cu 20% faţă de anul 2023, iar cheltuielile publice sunt majorate cu 6,56%, în condiţiile în care impactul bugetar al majorării pensiilor va fi în acest an de 25 miliarde lei. Creşterea cu 20% a veniturilor exclusive ale bugetului de stat reprezintă o premisă nereală, potrivit Opiniei Consiliului Fiscal cu privire la legea bugetului de stat, premisă care riscă să ducă la un deficit bugetar mai mare la finalul anului 2024 decât acela estimat de Guvern.

Finalul anului ne-a adus două veşti bune pe plan politic. Prima constă în numirea fostei preşedinte a Senatului României, Anca Dragu - fost ministru de Finanţe în guvernul Cioloş -, în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova, funcţie pe care o ocupă în urma votării sale de majoritatea politică din Parlamentul de la Chişinău.

A doua veste bună a venit în 30 decembrie, când Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, de la 31 martie 2024, fără a se oferi însă un calendar privind aderarea cu frontierele terestre.