ÎNCEPÂND CU 1 IULIE Cerinţele privind siguranţa şi calitatea alimentelor româneşti cresc

Siguranţa şi calitatea alimentelor cresc începând cu 1 iulie, când companiile româneşti, prezente în hipermarketuri, vor avea reguli mai stricte pentru certificarea producţiei, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. România devine a treia ţară din Europa care recunoaşte cel mai înalt standard de siguranţă şi calitate alimentară, IFS Food 7, prin care produsele sunt, mai ales în stadiul de producţie, intens verificate. Prin această certificare internaţională recunoscută oficial de autorităţi, producătorii îşi pot comercializa produsele în marile lanţuri de retail, dar să şi exporte în toată lumea, inclusiv în pieţe greu accesibile, precum Statele Unite ale Americii.

"Am pus bazele unei colaborări transparente între IFS Management GmbH şi ANSVSA, benefică pentru toate părţile implicate: autoritate, consumatori şi operatori. Dorim să avem un parteneriat pe termen lung, iar anul viitor să avem statistici care să ne ajute să modificăm legislaţia în funcţie de problemele identificate în auditurile IFS Food pe calitatea şi siguranţa alimentelor şi să luăm măsuri imediate pentru a proteja consumatorii", a declarat Mihai Ponea, director general al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ANSVSA.

Ionuţ Nache, director general INAQ Consulting, a declarat: "Singura soluţie pentru companiile româneşti, care vor să se extindă sau care vor să exporte, rămâne obţinerea unui paşaport internaţional, un certificat IFS - International Featured Standards, care să ateste siguranţa şi calitatea alimentelor, pentru consumator. Atât autorităţile, cât şi companiile, sunt interesate să fie dezvoltată o bază de date premium, care să ateste siguranţa şi calitatea produselor, iar marile reţele de comercianţi să-şi extragă din aceasta cei mai buni parteneri. Susţinem dezvoltarea de produse alimentare româneşti, sigure, de calitate şi sprijinim producătorii români să aibă acces la pieţele internaţionale".

Potrivit sursei citate, în primele trei luni ale acestui an, exportul de alimente şi animale vii al României a scăzut cu 10,2% faţă de aceeaşi perioada a anului 2020, iar importurile au crescut 4,1%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

,,Această nouă certificare permite producătorilor de alimente să participe la negocieri sau licitaţii pentru mărcile proprii ale retailerilor, să aibă acces la rapoartele lunare centralizatoare care conţin alertele de siguranţa alimentelor din întreaga lume şi să exporte produsele inclusiv în SUA, pentru că cerinţele sunt aliniate cu Food Safety Management Act (FSMA), legislaţia naţională privind siguranţa alimentelor", a susţinut Stephan Tromp, Managing Director IFS Management GmbH.

Declaraţiile au fost făcute în premieră la Conferinţa IFS 2021, aflată la ediţia a 7-a, organizată de INAQ Consulting şi IFS Management GmbH.

Conferinţa IFS 2021 s-a desfăşurat în format digital, pe platforma interactivă myconnector, şi a reunit mai mult de 200 de participanţi, reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), ai producătorilor de produse alimentare şi ai furnizorilor de servicii pentru FMCG şi retail, ai marilor reţele comerciale din România, alături de partenerii şi susţinătorii evenimentului.

Ce este IFS Food 7

IFS Food 7 este un standard internaţional privind calitatea şi siguranţa produselor alimentare care permite evaluarea sistemelor de management într-o abordare unitară şi este recunoscut de Global Food Safety Initiative - GFSI ( Iniţiativa Globală pentru Siguranţa Alimentelor), se menţionează în comunicat.

Acesta permite auditarea furnizorilor ce fabrică produse alimentare sub marca proprie a lanţurilor de retail şi en-gros şi a altor producători şi se aplică doar companiilor producătoare de alimente sau celor care ambalează produse alimentare vrac.

Acest standard se aplică în toate etapele de procesare a alimentelor, imediat după producătorul agricol primar, şi include cerinţe detaliate referitoare la infrastructura, mediul în care se fabrică produsele alimentare, bune practici de igienă şi bune practici de fabricaţie.