ÎNCLEŞTĂRI ÎN CATACOMBELE PUTERII Iohannis şi spionii - perfectă armonie

Atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE) au vrut să liniştească, ieri, opinia publică, referitor la problemele dintre cele două instituţii, publicate în presă, în cazul cetăţeanului român răpit în Burkina Faso.

Serviciul de Informaţii Externe a susţinut că nu există niciun fel de sincopă sau de deficienţă în relaţia instituţională dintre SIE şi Preşedintele României sau Administraţia Prezidenţială, potrivit Mediafax, reacţia SIE venind în urma informaţiilor apărute în Evenimentul Zilei conform cărora preşedintele Iohannis a refuzat să semneze un document, prin care autoriza o operaţiune specială, în termeni legali, pentru recuperarea cetăţeanului român răpit în Burkina Faso.

Mai mult, SIE a precizat că "nu a înaintat Preşedintelui României niciun fel de document, cu atât mai puţin un «ordin executiv» pe subiectul menţionat care să implice obţinerea unei aprobări pentru desfăşurarea vreunei «operaţiuni speciale». Pe cale de consecinţă, Preşedintele României NU «a refuzat să semneze ordinul executiv al SIE», pentru că un astfel de document nu a existat".

SIE a spus: "Activitatea SIE este organizată şi coordonată de CSAT, prezidat de Preşedintele României, atribuţiile CSAT fiind cele precizate în Legea nr. 415/ 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare al Ţării. Situaţia cetăţeanului român răpit este gestionată de Celula de criză interinstituţională, convocată de MAE, constituită conform «Metodologiei de comunicare şi acţiune pentru instituţiile şi autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de atacuri teroriste în care sunt implicaţi cetăţeni români aflaţi în afara teritoriului României», aprobată de CSAT în 03.04.2013. Unica autoritate care este abilitată să comunice public pe această temă, atunci când/ dacă apreciază oportun, este Celula de criză".

Preşedinţia a precizat, ieri, că folosirea situaţiei românului răpit în Burkina Faso de către un cotidian central "pentru alimentarea unor speculaţii politice este iresponsabilă şi inadmisibilă", dezminţinând că şeful statului ar fi refuzat să semneze un document SIE pentru elibererarea românului.

Administraţia Prezidenţială a infirmat astfel informaţiile publicate de Evenimentul Zilei, potrivit cărora între preşedintele Klaus Iohannis şi directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, ar exista un conflict care a culminat cu un presupus refuz al şefului statului de a semna un "ordin executiv" prin care SIE ar fi putut să-l elibereze pe românul răpit în Burkina Fasso.

Administraţia Prezidenţială precizează că preşedintele României nu se implică în niciun fel în activitatea Serviciului de Informaţii Externe pentru că nu are nicio atribuţie constituţională în acest sens.

Presa a relatat în ultima perioadă că ar exista relaţii tensionate între preşedintele Klaus Iohannis şi şeful SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, acesta din urmă fiind absent de la mai multe evenimente importante.

Unele surse susţin că Iohannis i-ar fi cerut demisia lui Ungureanu, însă acesta a refuzat să plece.

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul asupra activităţii SIE, Mihăiţă Calimente, a declarat recent că l-a căutat pe directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, pentru a afla dacă şi de ce i-a fost cerută demisia de către Preşedintele Iohannis, dar acesta nu i-a răspuns la telefon.

Una din cauzele care ar fi dus la răcirea relaţiilor este, potrivit Hotnews, faptul că "MRU se laudă că din 2019 va fi viitorul preşedinte" ceea ce l-ar fi deranjat pe şeful statului. În plus, lui MRU i s-a reproşat că ar fi rămas dependent de anumiţi oameni de afaceri.

O altă cauză care ar fi dus la problemele dintre Iohannis şi MRU ar fi episodul Black Cube, firma israeliană acuzată că ar fi spionat-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Black Cube a precizat că acţiunile din România ar fi fost în acord cu legea naţională şi că aveau autorizaţii de la cele mai înalte autorităţi.

Fostul şef al SIE Teodor Meleşcanu a susţinut că Black Cube este una profesionistă şi a insinuat că aceasta ar fi avut "un acord" din România pentru acţiunea desfăşurată la Bucureşti. "Ei au acţionat legal în România. E adevărat că au ajuns aproape de ceva dureros, vom afla", a spus Meleşcanu.

La câteva zile după izbucnirea scandalului de spionaj, Kovesi a criticat în mod public activitatea Serviciului de Informaţii Externe pentru lispa de colaborare în combaterea corupţiei.

"În 2013, 2014 şi 2015, de fapt, de când am început mandatul la DNA, nu am primit nicio informare de la SIE. Cu toate astea, vedem că tot mai mulţi inculpaţi îşi deschid afaceri în străinătate. Se iscă întrebarea de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nici despre vilele de lux, nicidespre iahturile de lux", a declarat Codruţa Kovesi la conferinţa "Piedicile şi performanţele anticorupţiei".

La rândul lui, SIE a ironizat-o pe şefa DNA: "Nu monitorizăm cetăţenii români aflaţi în străinătate, o practică specifică fostei Securităţi".