Inflaţia a atins cele mai ridicate cote din ultimii ani în marile economii din zona euro

Inflaţia a urcat în această lună la cele mai ridicate niveluri din ultimii ani în principalele economii ale zonei euro, pe fondul persistenţei presiunilor generate de preţurile energiei, evoluţie care ar putea determina Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze din nou dobânda-cheie luna viitoare.

Preţurile de consum au crescut cu 3,3% în Germania, cu 3,4% în Franţa şi cu 4,1% în Italia faţă de aceeaşi lună a anului trecut, accelerând de la 2,9%, 2,6% şi, respectiv, 3,2% în august.

Datele, armonizate conform standardelor Uniunii Europene, au depăşit estimările economiştilor chestionaţi de The Wall Street Journal în cazul Franţei şi Italiei, în timp ce pentru Germania rezultatul a fost în linie cu aşteptările.

Inflaţia din sectorul energetic s-a accelerat după ce preţurile carburanţilor au crescut în această lună, pe fondul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Şi preţurile alimentelor au înregistrat creşteri mai rapide, potrivit datelor publicate miercuri de institutele naţionale de statistică.

Ritmul de creştere a preţurilor a ajuns astfel la cel mai ridicat nivel din decembrie 2023 în Germania, din ianuarie 2024 în Franţa şi din septembrie 2023 în Italia.

BCE a majorat dobânda-cheie la începutul acestei luni, iar preşedinta instituţiei, Christine Lagarde, a declarat că responsabilii de politică monetară nu pot „trece cu vederea” creşterea recentă a preţurilor petrolului şi gazelor. În această săptămână, Lagarde le-a transmis parlamentarilor europeni că este necesar un răspuns prudent pentru menţinerea inflaţiei sub control.

Datele recente sugerează însă că efectele indirecte ale scumpirii energiei încep deja să se transmită către restul economiei, a afirmat economistul Jack Allen-Reynolds, de la Capital Economics, într-o notă adresată clienţilor.

Datele publicate marţi pentru Spania şi Belgia au indicat, de asemenea, un ritm de creştere a preţurilor semnificativ peste ţinta de inflaţie de 2% a BCE.

Investitorii sunt aproape egal împărţiţi în privinţa unei noi majorări a dobânzii la reuniunea BCE din 29 octombrie.

„Având în vedere că inflaţia din zona euro va ajunge probabil la o medie de aproape 4% până la sfârşitul anului, ne aşteptăm la încă două majorări ale dobânzilor BCE în actualul ciclu”, a declarat Rory Fennessy, economist la Oxford Economi

Inflaţia în zona euro a atins un prag de 3,2%

• Inflaţia revine în creştere după stabilizarea din 2024-2025

Accelerarea actuală marchează o schimbare de direcţie pentru inflaţia din zona euro, după ce creşterea preţurilor s-a apropiat treptat de obiectivul de 2% al BCE în cursul ultimilor doi ani. În septembrie 2024, rata anuală a inflaţiei coborâse la 1,7%, iar un an mai târziu se situa la 2,2%. La sfârşitul lui 2025, inflaţia revenise la 2%, după ce în cea mai mare parte a anului oscilase în jurul ţintei BCE.

Tendinţa s-a inversat însă în 2026. Inflaţia anuală a zonei euro a crescut de la 1,9% în februarie la 2,5% în martie, ajungând la 3% în aprilie şi la 3,2% în mai. După o temperare la 2,8% în iunie şi 2,9% în iulie, rata a urcat din nou la 3,2% în august.

Energia a devenit principalul factor care alimentează noul val de scumpiri. Dacă în august 2025 preţurile energiei erau cu 2% mai mici decât cu un an înainte, în august 2026 acestea erau cu 14,3% mai ridicate. În acelaşi timp, inflaţia serviciilor, care s-a dovedit mai persistentă în ultimii ani, se situa la 3% în august 2026. Inflaţia de bază a rămas însă mai temperată, ceea ce indică faptul că actuala accelerare este determinată într-o măsură importantă de şocul energetic.

Presiunile s-au intensificat în septembrie, odată cu scumpirea petrolului şi gazelor pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Economiştii se aşteaptă ca inflaţia la nivelul întregii zone euro să fi urcat la aproximativ 3,6%, de la 3,2% în august, în timp ce inflaţia de bază este estimată la circa 2,4%. Datele preliminare pentru marile economii ale blocului monetar arată deja creşteri puternice ale preţurilor, ceea ce readuce în prim-plan riscul ca şocul energetic să înceapă să se transmită mai amplu în economie.

În energie, inflaţia a atins un prag de 14,3%

• Energia, de la scăderi de preţuri la principalul motor al inflaţiei

Evoluţia preţurilor energiei s-a schimbat radical în zona euro în ultimul an. În august 2025, componenta energetică a indicelui armonizat al preţurilor de consum era în scădere cu 2% faţă de anul precedent, contribuind la temperarea inflaţiei generale. În 2026, tendinţa s-a inversat puternic: inflaţia anuală a energiei a ajuns la 5,1% în martie şi a urcat la 10,8% în aprilie şi mai.

După o temperare la 8,5% în iunie, rata a crescut din nou la 10,3% în iulie şi la 14,3% în august, potrivit Eurostat.

Impactul asupra inflaţiei generale a devenit tot mai important. În august 2025, energia reducea rata anuală a inflaţiei din zona euro cu 0,19 puncte procentuale. Un an mai târziu, contribuţia sa devenise pozitivă, de 1,29 puncte procentuale. Energia a fost astfel responsabilă pentru o parte importantă din inflaţia de 3,2% înregistrată în august 2026.

Schimbarea a fost alimentată în principal de creşterea preţurilor petrolului şi gazelor în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. BCE arăta în proiecţiile sale din iunie că şocul energetic se transmite rapid către preţurile carburanţilor, fiind amplificat de scumpirea produselor petroliere rafinate. Instituţia avertiza totodată că efectele nu se limitează la facturile la energie şi combustibili, ci se pot transmite treptat către preţurile alimentelor, bunurilor şi serviciilor prin creşterea costurilor de producţie şi transport.

Presiunile au continuat să se intensifice în septembrie. Datele preliminare din Germania arată că inflaţia energiei a urcat la 14,9%, de la 10,5% în august, în timp ce accelerări puternice ale preţurilor energiei au fost raportate şi în celelalte mari economii ale zonei euro. Pentru ansamblul blocului monetar, economiştii estimează că inflaţia generală a urcat la aproximativ 3,6% în septembrie, de la 3,2% în august.